Dupa tantari, capusa este a doua insecta din lume, ce transmite cele mai multe boli la om si animale. Chiar daca nu depaseste mai mult de 2-4 mm in lungime, capusa este un pradator de temut cu o sete puternica pentru sangele cald al vertebratelor. Capusele pot transmite o multime de boli la om si animale, de diferite etiologi: bacterii, virusi, protozoare, richetii etc. Nu este straina de cunotinta nimanui avalansa de imbolnaviri de boala Lyme (borelioza) si avertizarile medicilor, care tin prima pagina a presei zilele acestea. Din cauza tempraturilor ridicate din aceasta primavara si a lipsei masurilor de dezinsectie, populatia de capuse a crescut vertigionos, drept urmare si numeroasele cazuri de imbolnavire. Dar haideti sa ne cunoastem dusmanul mai bine si sa vedem cine este capusa de fapt.In lume exista peste 850 de specii de capuse, majoritatea fiind raspandite in regiunile tropicale, intrucat aceste insecte depind de caldura si umiditate pentru a se dezvolta. Insa nici zona temperata sau subarctica nu este ocolita, chiar daca sunt mai putine specii aici, ele sunt la fel de periculoase. In tara noastra, capusa comuna (Ixodes ricinus) ruda apropiata a capusei caprioarei intalnita in SUA (Ixodes scapularis), este cea mai vast raspandita specie. In sudul tarii, mai pot fi intalnite alte doua specii: Dermacentor reticulatus si Riphicephalus sanguineus. Speciile de capuse se impart intre doua familii: Ixodidae si Argasidae. Ixodidae sunt capusele tari, care sunt invelite intr-un scut dur, pe cand Argasidae sunt considerate capuse moi datorita lipsei acestui invelis. Speciile din Romania fac parte din familia capuselor dure. Capusele sunt considerate paraziti externi hematofagi (care se hranesc numai cu sange). Ruda lor cea mai apropiata sunt acarieni si nu plosnitele asa cum s-ar putea crede. Capusele si acarienii fac parte din clasa Arachnida, ca si paianjenii.Vom continua descrierea capusei si prezentarea ciclului de viata, referindu-ne la capusa comuna.Corpul capusei este format din doua parti: capul si aparatul bucal (capitulum) si corpul (idiosoma). Capul capusei este special conformat tipului de dieta adoptat. Cu ajutorul chelicerelor, structuri dela nivelul maxilarelor, insecta perforeaza pielea gazdei. In orificiul creat, este introdus capul. Conul bucal (hipostom) este formatiunea cu care capusa suge sangele. Hipostomul este dotat cu carlige, care asigura o buna implantare in piele, prevenind astfel scaparea lui in exterior. Din acest motiv, capul capusei este atat de dificil de indepartat din piele. Saliva capusei este bogata in substante anticoagulante si antiinflamatoare. Anticoagulantele subtiaza sangele gazdei, pentru a fi mai usor de supt. Antiinflamatoarele au rolul de a reduce durerea si iritatia la intepatura, astfel incat gazda sa nu poata detecta parazitul, asigurandu-si camuflarea si reducand riscul de a fi indepartat. Capusele femela adulte pot ingurgita atat de mult sange incat isi mutiplica greutatea initiala de aproximativ 500 de ori. Capusa comuna are un ciclu de viata ce se intinde pe durata a 2-3 ani, in functie de conditiile mediului ambiant. Capusa prefera temperaturile moderate 18- 24 Celsius si o umiditate crescuta, necesara in procesul de metamorfozare. Iarna sau vara cand canicula este in toi, capusele sunt putin active. Prefera locurile umede si umbroase, iarba inalta sau copacii, unde se poate ascunde. Insecta este dotata cu o structura specifica numita aparat Haller aflat la nivelul extremitatii membrelor, cu ajutorul careia poate percepe temperatura, vibratiile, concentratia de dioxid de carbon din jur. In acest mod, ea isi poate localiza prada, un animal sau omul. In momentul in care sesizeaza apropierea potentialei gazde, capusa se urca pe firele de iarba sau pe scoarta copacilor, asteptand ca animalul sa treaca pe langa ea. Capusa nu are aripi si nici nu poate sari, astfel incat strategia ei se bazeaza doar pe asteptare si catarare pe victima atunci cand este suficient de aproape.Capusa comuna trece prin 4 stadii de dezvoltare: ou, larva, nimfa si adult. Ea face parte din categoria capuselor cu 3 gazde. Adica pe toata durata ciclului de dezvoltare, capusa ia contact cu exact 3 gazde.Ciclul de viata debuteaza cu femela fertila care primavara depune ouale, la nivelul solului. Nu mai putin de 3000 de oua pot fi lasate de o singura femela. Dupa depunere, femela adulta moare. In functie de umiditate si temperatura, mai tarziu, vara, de obicei in luna august, din oua ies larvele, mici cat un varf de ac. Larvele se vor parazita prima gazda din acest ciclu; in cele mai multe cazuri este vorba despre un rozator sau o pasare. Larvele, spre deosebire de nimfe si adulti, prezinta doar 3 perechi de membre. Rozatoarele sunt principalii purtatori ai unor boli (printre care si Borrelia b. cea care provoaca boala Lyme), care in acest moment pot fi transmise larvelor. Odata larva infectata ea va purta agentii patogeni toata viata. Larva se hraneste cu sangele gazdei aproximativ o saptamana, apoi se desprinde, cade pe sol. In pamant, larva se metamorfozeaza si se transforma in nimfa, care poseda acum 4 perechi de picioare. Nimfa va ramane inactiva pe toata durata iernii, in asteptarea temperaturilor ridicate de primavara. La debutul sezonului cald, nimfa porneste in cautarea celei de-a doua gazde, care poate fi orice animal, chiar si omul. Dupa 7-10 zile de hranire intensiva, nimfa se detaseaza de victima si ajunge in sol. Atat nimfa cat si capusa adulta, pot infecta gazda a doua si a treia cu diverse boli, daca le-au dobandit in stadiul de larva.Nimfa se transforma in adult, care pe perioada toamnei se ataseaza de a treia gazda (animal mare sau om). Masculul si femela se hranesc si se imperecheaza pe victima. Dupa imperchere masculul cade pe sol si moare. Daca temperaturile sunt scazute in aceea toamna, capusele adulte pot ramane in sol pana primavara, cand vor initia imperecherea.Femela fertilizata ajunge si ea in pamant unde va ramane pana primavara cand va depune ouale si astfel ciclul se reia. Capusele depind intrutotul de sange pentru a se dezvolta. Daca la un moment dat nu reusesc sa paraziteze vreun animal, ele rezista in sol sau sub invelisul de frunze al padurii pana anul urmator, cand poate au mai mult noroc.Surse foto: 1, 2Nicolae HaseganZooLand.ro