Multi dintre noi au fugit dupa licurici in serile calde de vara. Ca si copii, ii prindeam si ii asezam in borcane pentru a crea lampadare din insecte. Din nefericire aceste semne ale copilariei au disparut din cauza pierderii habitatului si a interferentei luminii artificiale. Licuricii apartin familiei Lampyridae, care la randul ei face parte din ordinul gandacilor. Descriere De obicei licuricii sunt negrii sau maro si au corpurile alungite. Daca ai tine un licurici in mana ai observa ca au corpurile destul de fragile spre deosebire de celelalte tipuri de gandaci. Este necesar sa fie tinuti in mana cu grija deoarece se strivesc foarte usor. Privite de sus, Lampyridele par a avea capul protejat de un scut mare, o caracteristica a familiei licuricilor. Examinand partea inferioara veti observa ca primul segment abdominal este complet (nescindat de membrele inferioare spre deosebire de ceilalti gandaci de pamant). La cei mai multi licurici ultimele doua sau trei segmente abdominale sunt modificate ca organe generatoare de lumina. Larvele de licurici traiesc in locuri intunecate si umede – in sol, sub scoarta copacilor, chiar si in zone mlastinoase. La fel ca si adultii, larvele de licurici produc lumina. De fapt licuricii produc lumina in toate stadiile. Nutritie Cei mai multi adulti nu se hransec deloc, in schimb larvele care traiesc in sol pradeaza melci, viermi si omide. Isi injecteaza prada cu enzime digestive care paralizeaza si descompun tesuturi apoi sug fluidele din interiorul acestora. Unele larve de licurici mananca acarieni sau chiar particule de polen. Stadiile de viata Licuricii depun oua in sol umed. Aceste oua eclozeaza dupa cateva saptamani devenind larve. Acestia raman in stadiul de larva timp de cativa ani inainte de a deveni pupe primavara. Intr-o perioada cuprinsa intre 10 zile si cateva saptamani ies adultii care traiesc doar cat sa depuna oua. Adaptari speciale si mijloace de aparare Licuricii sunt cel mai cunoscuti pentru cea mai interesanta adaptare a lor – emit lumina. Licuricii masculi emit lumina din abdomen in tipare specifice speciei in speranta de a atrage atentia femelelor care se ascund prin iarba. Femela interesata va semnaliza in aceeasi maniera astfel ajutand masculul sa o gaseasca in intuneric. Unele femele folosesc acest comportament in scopuri mai sinistre. Femelele unor specii mimeaza tiparele de luminat ale altor specii ademenind masculii altor specii. Cand ajunge masculul, aceasta il va manca. Masculii licurici sunt dotati cu substante chimice de aparare care consumate de catre femelele pradatoare le vor ajuta sa-si protejeze mai bine ouale. Cele mai multe femele nu sunt canibale. De fapt, intrucat femelele traiesc doar cateva zile pentru a astepta in iarba imperecherea si sa depuna oua, nici macar nu consuma energia pentru a-si dezvolta aripi. Femelele licurici arata ca larvele atat doar ca au ochi compusi. Licuricii folosesc o tehnica de intoxicare a potentialului pradator cum ar fi paianjenii sau pasarile. Astfel daca un licurici va fi mancat acesta este plin de steroizi care vor face pradatorul sa vomite, experienta ce nu va fi uitata atunci cand vor incerca sa manance un alt licurici. Areal Licuricii traiesc in climate temperate si tropicale in toata lumea. In prezent sunt cunoscute aproximativ 2.000 de specii de licurici. Surse foto: 1, 2 Nicolae HaseganZooLand.ro