Ciocanitoarea pestrita mare este cea mai intalnita specie de ciocanitoare din Europa. Face parte din familia Picidae, alaturi de alte peste 200 de specii. In lume exista ciocanitori pe toate continentele exceptand Australia, Noua Zeelanda, Madagascar si bineinteles Antarctica. Ciocanitorile sunt a doua pasare ca inteligenta dupa corbi. Descriere Ciocanitorile sunt aproximativ de marimea unui graur. Lungimea de la cioc la coada a acestor pasari este de 22 – 23 centimetri, iar anvergura aripilor este de 34 – 39 centimetri.Au penajul negru care contrasteaza cu alb la umeri si poseda o pata rosile sub coada. Masculii au o pata rosie si pe ceafa. Exemplarele tinere au in jurul capului o coronita de culoare rosie, pete alb-tarcate pe umeri, deci coloritul lor nu difera foarte mult de cel al adultlor. Sunetul lor de tobosar este un mijloc foarte bun de a se identifica si are aceleasi functii ca trilurile altor pasari care isi fac cunoscut teritoriul, asta deoarece ciocanitorile nu emit sunete vocale specifice. Aceste pasari au fost asociate cu apa, iar ciocanitul lor era considerat un prevestitor al ploii. Ciocanitorile lovesc scoarta copacilor cu ciocul cu o frecventa mai mare de 40 de batai pe secunda. Au craniul armat suplimentar astfel incat fortele de impact nu afecteaza creierul, foarte bine captusit in cutia craniana. Penele din coada lor sunt rigide si cu ajutorul acestora se sprijina atunci cand se prind vertical de scoarta copacilor. Geometria ghearelor le ajuta fiind dispuse opus doua cate doua in fata si in spate (picioare zigodactile). Ciocanitorile se pot deplasa vertical pe scoarta copacilor. Cuibaritul Aceasta ciocanitoare este printre cele mai adaptabile specii de ciocanitori. Ele traiesc in diferite habitate atat timp cat acestea contin copaci, de aici si gradul mare de raspandire pe teritoriul Europei. Ele prefera in special stejarii si carpenii si sunt cel mai des intalnite in astfel de paduri, dar si in parcuri si gradini. Ciocanitorile pot fi vazute chiar si in mijlocul oraselor atata timp cat acolo se gasesc copaci suficient de inalti. Ciocanitorile cuibaresc in copaci batrani in trunchiul carora isi sculpteaza cuibul. In cuiburi ciocanitorile folosesc ca asternut talaj. Ciocanitorile depun o singura serie de oua, intre 4 si 7 la numar, de culoare alba si un aspect lucios. Perioada de incubatie este cuprinsa intre 10 si 13 zile. Ciocanitorile traiesc o perioada de pana la 10 ani, dar in fiecare an acestea is sculpteaza cuiburi noi. Acest lucru ajuta foarte mult celelalte specii care cuibaresc in acelasi mod. Hrana Ciocanitorile au nevoie de copaci mari pentru a cuibari si a le sustine nevoia de hrana. In cazul in care astfel de copaci dispar din padurile in care aceste ciocanitori locuiesc rezultatele vis-a-vis de numarul de ciocanitori pot fi severe. Acestea sondeaza scoarta copacilor in cautare de insecte si larve si isi folosesc limba lunga si lipicioasa pentru a le extrage. Ciocanitorile se mai hranesc si cu seva copacilor, nuci, fructe de padure, seminte, mai ales in timpul iernii, iar primavara se vor hrani chiar cu ouale si puii altor specii de pasari direct din cuiburile acestora. De obicei ciocanitorile nu sunt vazute la nivelul solului in schimb apar din ce in ce mai des la hranitori si la adapatori unde mananca cu placere alune si seminte de floarea soarelui. Sursa foto Nicolae Hasegan ZooLand.ro