Pentru orice iubitor de feline, Burmeza este precum un desert fin, o desfatare si aici nu ne referim doar la coloritul ciocolatiu inchis care a consacrat rasa, ci si la personalitatea calda si deschisa a acestei pisici. Burmeza este o pisica de marime medie, robusta, dar catifelata si eleganta. Ochii ei de culoare aurie transmit atatea emotii incat nu ai cum sa nu te indragostesti pe viata de aceasta pisica. Va veti simti un stapan foarte norocos si fericit sa impartiti casa cu o astfel de pisica. Istoric Desi in lumea moderna, rasa Burmeza este considerata a fi una proaspata, ea are un trecut indelungat pe plaiurile de origine. Burmeza, alaturi de Siameza si Korat au aparut intr-o serie de poeme ilustrate datand din secolul XVI, in Siam (astazi Tailanda). In secolul XVIII brimanii au invadat Siamul, iar la plecare au luat cu ei si cateva pisici din templele religioase. Rasa s-a definitivat aici in Birmania (eng Burma), Myanmarul de azi. Aceasta pisica era detinuta doar de inalta societate sud-asiatica si de calugari in manastirii. Se credea ca este intruparea pamanteana a unui zeu si beneficia de mare veneratie. Se spune chiar ca fiecare pisica avea un slujitor propriu, care avea datoria sa ii faca toate poftele pisici. Daca pisica aparea nefericita, sluga era aspru pedepsita. La finalul secolului al XIX-lea, Burmeza a patruns in Europa, mai precis in Regatul Unit. Insa nu a facut prea multa valva. Era considerata o varianta maronie a Siamezei, o varietate inferioara. In cativa ani a si disparut. Istoria moderna a rasei incepe in anul 1930, in SUA, cand Joseph Thompson, un medic in marina americana, a adus cu sine, acasa, din Burma, o pisica maro inchis pe nume Wong Mau. Fiind singura pisica de acest tip din SUA, ea a fost imperecheata cu un mascul Siamez (varietatea seal-point). Urmasii rezulati erau de trei tipuri: maroniu cu puncte mai inchise (la fel ca mama), siamezi si maroniu inchis solid, fara alte marcaje. Acestia din urma sunt primii burmezi autentici. Ei au fost imperecheati cu mama lor si intre ei, pentru a consolida noua rasa. In 1936, rasa Burmeza a fost recunoscuta de Asociatia felina americana (CFA). Studii facute ulterior chiar de catre Thompson au demonstrat faptul ca Wong Mau era de fapt un hibrid intre Burmeza si Siameza, rasa cunoscuta azi ca si Tonkineza. Rasa incepea sa castige popularitate si tot mai multi crescatori neavizati au demarat programe de reproducere incrucisand in continuare Burmeza cu pisici Siameze. In cativa ani tiparul original al lui Thompson avea sa fie depasit, motiv pentru care CFA a suspendat recunoasterea rasei din 1947 pana in 1953. In 1954, rasa Burmeza a fost din nou recunoscuta de majoritatea asociatiilor feline de SUA. In 1952, rasa Burmeza primea recunoasterea si in Marea Britanie, insa cu un standard modificat fata de America. Chiar si in prezent se cunosc doua varietati de Burmeza: americana si europeana. Aspect fizic Burmeza americana: este mai robusta, cu un corp musculos, aparent greoi, mai patratos. Capul este mare, rotunjit, cu nasul lat si fata mai turtita. Ochii sunt mari si rotunzi. Burmeza europeana: britanicii s-au inteles cu francezii si au creat o Burmeza mai delicata, mai usoara si mai longilina decat cea americana, semanand mai mult cu pisicile orientale. Capul este triunghiular, cu trasaturi ascutite, ochii fiind oblici. Indiferent de varietate, Burmeza are o blana scurta, de satin, foarte placuta la atingere, ce nu necesita toaletare intensiva. Cand vine vorba de colorit, nu se accepta decat culori solide, fara vreun model tigrat. La ora actuala se accepta si exemplarele cu puncte mai inchise pe fata, urechi si membre, asemanatoare Siamezei. Americana nu recunosc decat patru culori standard ale Burmezei: maroniu inchis, sampanie, platina si albastru. Burmeza europeana se poate regasi intr-o paleta mult mai larga de culori de nuante: maroniu inchis, ciocolatiu (sampania americanilor), albastru, liliachiu, carapace de testoasa, crem, roscat, cafeniu etc.La maturitate aceste pisici cantaresc intre 4 si 6 kg. O pisica Burmeza este mai grea decat apare la prima vedere, asta datorita oaselor dense si musculaturii bine dezvoltate, dar compacta. Masculii sunt mai masivi decat femelele, care exprima multa sensiblitate si rafinament. Personalitate Burmeza este pisica scai, care nu se dezlipeste de stapanul ei, pe care il venereaza. Este foarte inteligenta, iscoditoare si invata rapid cum merg lucrurile. Educata de mica, ea poate invata sa faca aport si sa execute mici trucuri. Pentru Burmeza nu exista nicio limita si este foarte motivata in ceea ce intreprinde. Daca doreste sa se urce in poala, atunci veti obosi voi incercand sa o inlaturati, deoarece ea va incerca continuu pana va reusi. Pisica- mecanic, ea va afla rapid cum functioneaza diferite lucruri din locuinta. Degeaba inchideti usile camerelor deoarce ea va reusi sa le deschida. Nu este cea mai energica rasa de pisici, insa este una dintre cele mai zburdalnice. Ii place sa sara si sa se catere. Unii musafiri se vor speria tare de pisica urcata tocmai pe marginea superioara a usii. Burmezele sunt foarte jucause si au nevoie de multa stimulare in acest sens. Participa activ la toate evenimentele familiei si se plictisesc repede daca sunt lasate singure. Daca nu aveti suficient timp de acordat pisicii sau petreceti mult timp plecat de acasa, atunci Burmeza nu este o alegere buna. In schimb, puteti achizitiona doua pisica care sa isi tina de urat una alteia. La fel ca Siamezele, aceste pisici sunt foarte vorbarete. Insa se spune ca glasul Burmezei este mai suav, ca o melodie. Nu miauna decat atunci cand doresc sa atraga atentia asupra unei primejdii sau atunci cand castroanele de hrana sunt goale. Se inteleg bine cu copii si se implica in nazbatiile celor mici. Accepta si alte pisici sau animale daca a fot socializata de mica cu acestea. Burmezele intotdeauna vor fi la conducere. O Burmeza bine educata si suficient stimulata fizic si mental este o binecuvantare pentru orice locuinta. Insa una nefericita si plictisita se poate dovedi un dezastru. Sursa foto Nicolae HaseganZooLand.ro