Habitat si distributie geografica Cartita golasa este intalnita doar in anumite zone din Kenia, Etiopia si Somalia. Acestea traiesc subteran in savanele aride sau pasunile de pe langa ecuator. Densitatea populatiilor lor pare sa fie mai crescuta acolo unde plantele cu care se hranesc sunt mai abundente. Descriere Contrar la ce le indica denumirea, cartitele golase, nu sunt complet lipsite de par. Acestea au mustati pe bot si peri pe coada, ambele cu functii senzoriale. Acestea se deplaseaza prin galerii atat cu fata cat si cu spatele. Cartitele golase au peri si printre degetele de la picioare, permitandu-le sa-si foloseasca membrele ca si maturi pentru a matura solul. Pielea lor este de culoare roz si oarecum translucida in partea inferioara, iar pe partea dorsala si pe coada aceasta este de culoare maro cu tente mov. Aceasta pigmentare pe spate si pe coada pare sa se piarda la varste avansate. La cartita golasa nu exista dismorfism sexual. In general regina si masculii folositi pentru reproducere par sa fie cele mai mari exemplare din colonie, iar regina este cea mai lunga. Atunci cand o femela devine regina aceasta creste mai mult, chiar daca este deja adult. Acest lucru este posibil prin cresterea distantei dintre vertebre, in coloana vertebrala. Reproducerea Reproducerea si organizarea sociala la cartita golasa seamana izbitor cu cea de la albine sau furnici. In fapt, este singurul mamifer cu un astfel de stil de viata, tipic insectelor. Doar o singura femela dintr-o colonie de cartite golase se va reproduce, iar aceasta femela este regina coloniei. Aceasta se va imperechea doar cu cativa masculi din colonie, iar relatia dintre ei va ramane stabila timp de mai multi ani. Toti ceilalti indivii din colonie vor ajuta la reproducere avand grija de pui, procurand hrana, intretinand si aparand cuibul. Din punct de vedere fiziologic toate lucratoarele sunt capabile de a se reproduce, dar nu o vor face atata timp cat acestea vor ramane in colonie. De cele mai multe ori lucratoarele nu vor parasi colonia niciodata. Gestatia dureaza aproximativ 70 de zile, iar regina poate avea un rand de pui o data la 80 de zile, deci poate avea aproximativ 5 randuri de pui in fiecare an. Puii cantaresc in general 2 grame la nastere, iar numarul de pui fatati este destul de variabil, dar media este cam de 12, atingand un maxim 27. Regina va alapta puii timp de aproximativ 4 saptamani, desi acestia pot manca hrana solida de la varsta de 2 saptamani. Puii de hranesc si cu fecalele lucratoarelor. Acestea nu sunt numai nutritive ci ii ajuta si sa-si dezvolte flora intestinala. Puii incep activitatile de lucratoare (sapat, maturat, carat etc.) la varsta de 3 – 4 saptamani. Rata de maturizare este variabila, dar in general maturitatea sexuala este atinsa la varsta de un an. Durata de viata Un exemplar de cartita golasa a trait in captivitate 31 de ani. Aceasta durata este considerata fara precedent in randul rozatoarelor mici. Comportament Cartitele golase sunt animale poliandrice, ceea ce inseamna ca acestea traiesc in colonii mari unde doar o femela se inmulteste. Majoritatea lucratoarelor, atat masculi cat si femele, vor munci pentru aceasta colonie tot restul vietii. Media numarului de indivizi dintr-o colonie este de aproximativ 70, dar sunt cunoscute si colonii care au ajuns la aproape 300 de exemplare. Animalele din aceste grupuri sunt inrudite. In general lucratoarele cresc puii reginei care poate ramane regina timp de mai multi ani. Diversificarea genetica este rara, iar consangvinizarea este foarte obisnuita lucru care duce la faptul ca membrii coloniei vor fi foarte asemanatori din punct de vedere genetic. In cazul in care regina moare sau este data afara din colonie cateva femele se vor lupta, chiar se vor omori intre ele, pentru a lua locul reginei. Cartitele golase isi fac un sistem complex de galerii subterane. Tunelele au un diametru de aproximativ 4 centimetri. Unele galerii sunt construite chiar sub suprafata solului in timp ce altele pot ajunge la adancimi de aproape 2 metri. Aceste galerii sunt ramificate, conectate intre ele intr-o maniera foarte complexa astfel incat lungimea totala a galeriilor unei coloni sa atinga chiar 4 kilometri. Galeriile conecteaza cuiburile, zonele pentru igiena si sursele de hrana. Saparea de galerii este singura modalitate prin care cartitele golase isi procura hrana deoarece aceste nu vor urca niciodata deasupra solului. Lucratoarele sapa prin solul dens cu dintii incisivi foarte puternici care vor creste pe tot parcursul vietii. Muschii maxilarului sunt foarte puternici. De fapt 25% din masa musculara a fiecarui individ este dedicata inchiderii maxilarului. Buzele cartitelor golase se inchid in spatele incisivilor astfel incat acestea pot sapa fara sa le intre pamant in gura. Acestea lucreaza dupa modelul liniei de productie, primele cartite golase din rand sapa, iar celelalte matura pamantul spre o deschizatura la suprafata solului unde se va forma un musuroi. Aparent cartitele golase fac cele mai multe lucrari de sapare in timpului sezonului ploios, atunci cand pamantul este inmuiat de umezeala. Aceste rozatoare coopereaza si cand este vorba de a-si mentine temperatura corpului. Spre deosebire de majoritatea mamiferelor cartitele golase nu-si pot mentine temperatura corpului. Temperatura corpului la cartitele golase fluctueaza in functie de temperatura mediului inconjurator fapt care le face pe cartitele golase sa fie practic animale cu sange rece. Acestea se aglomereza astfel incat pierderea de caldura sa fie cat mai mica. Ca sa se incalzeasca, cartitele golase, viziteaza galeriile sapate imediat sub suprafata solului unde temperatura este mai mare datorita soarelui. Comunicare si perceptie Ochii mici ai acestor animale subterane sunt aproape orbi. Au urechi mici, dar auzul este fin, fapt evidentiat de repertoriul variat de sunete pe care cartitele golase il produc. Simtul mirosului este foarte important si cartitele golase sunt de asemenea foarte sensibile la vibratiile din sol si la miscarile curentilor de aer. Obiceiuri alimentare Aceste animale care traiesc doar sub pamant mananca de obicei partile subterane ale plantelor, in special tuberculii suculenti ai plantelor specifice zonelor aride. Cartitele golase isi iau apa necesara pentru a supravietui doar din hrana pe care o consuma, deci nu beau apa. In captivitate acestia consuma cartofi dulci, diferite fructe si chiar biscuiti pentru catei. Daca un grup de cartite golase gaseste un tubercul mare (cateodata mai mare de 30 de centimetri in diametru) acesta va sapa prin tubercul consumand doar interiorul carnos al acestuia, lasand derma intacta. Acest tip de comportament permite plantei sa ramana sanatoasa o perioada de timp, chiar va continua sa creasca furnizand coloniei hrana pentru o perioada mai lunga de timp. Dieta cartitelor golase este bogata in celuloza, o substanta dificil de digerat. Cartitele golase au o flora intestinala foarte variata care le ajuta la digestie. Acestea practica cu regularitare coprofagia fapt care le ajuta sa creasca absobtia de nutrienti din alimente. Importanta economica pentru oameni Cartitele golase incep sa devina din ce in ce mai populare prin gradinile zoologice. Fascinatia care pare sa fie aratata de catre oameni pentru aceste animale le face sa fie un instrument educational excelent prin faptul ca acestea dau un exemplu prin care animalele s-au adaptat pentru exploatarea diverselor medii de viata. Importanta economica negativa pentru oameni In cazul in care o colonie de cartite golase va gasi recolta unui fermier acestea o pot distruge rapid mancand radacinile plantelor. Cartitele golase reprezinta o problema in special pentru fermierii care cultiva cartofi dulci. Conservare Desi acest animal unic are un areal geografic destul de restrans, populatiile par sa fie destul de numeroase. Cartitele golase nu sunt in pericol de exctinctie si nu par sa aiba nevoie de masuri suplimentare de protectie. Sursa foto Nicolae Hasegan ZooLand.ro