Exista peste 200 de specii de murena. Murenele variaza in marime si culoare in functie de specie si localizare. Desi arata ca un sarpe, murena este inrudita cu pestii. Murenele pot avea o lungime de pana la 4 metri si o greutate de pana la 35 de kilograme. Deseori murenele sunt confundate cu serpii de apa si de multe ori oamenii nu-si dau seama daca au vazut o murena sau un sarpe. Descriere Murenele au un corp alungit si un bot foarte lung. Beneficiaza de doua seturi de dinti, un set vizibil si unul pozitionat in gat. Setul de dinti din gat le permite sa rupa hrana in bucati pregatind-o pentru digestie. Este singurul animal care beneficiaza de o astfel de anatomie, iar expertii sunt fascinati de cum functioneaza. Culoare murenelor depinde de specie si localizare, dar majoritatea sunt de culoare inchisa adaptate la mediul in care se afla. Aceste pot fi de culoare neagra, maro, cenusie si chiar verde masliniu. Murenele pot avea pete sau dungi. Dorsal prezinta o singura inotatoare care se intinde de la gat pana la coada. Sunt inotatoare foarte bune si reusesc sa consume foarte putina energie atunci cand inoata. Murenele nu inoata ca si pestii, mai degraba au miscari asemanatoare serpilor in apa, ondulandu-se. Distributie Murenele traiesc atat in apa dulce cat si in apa sarata, depinzand de specie. Au tendinta de a trai acolo unde se intalneste apa sarata cu apa dulce. Prefera apele mai agitate decat cele calme si par sa prospere in apele mai calde. Murenele sunt timide si petrec mult timp stand ascunse in crevase sau sub pietre. Comportament Murenele nu au vazul foarte bine dezvoltat, dar acest lucru compenseaza cu un miros foarte fin. Tind sa vaneze noaptea bazanduse pe simtul olfactiv foarte bine dezvoltat. Exista unele specii de pesti care urmaresc murenele doar ca sa evite alti pradatori. Murenele pot fi agresive, dar prefera mai mut sa fuga decat sa se lupte. Sunt animale destul de timide si nu ataca oamenii sau alte animale numai daca trebuie sa se apere. In cazul in care cineva sau ceva se apropie prea mult de vizuina murenei acestea se vor comporta agresiv pentru a-si proteja teritoriul. Intrucat au branhiile foarte mici, murenele sunt nevoite sa tina gura deschisa mereu pentru e permite unui volum mare de apa sa strabata branhiile si astfel sa absoarba suficient oxigen. Multa lume interpreteaza gresit aceasta postura, crezand ca murena este pregatita de atac. Foarte rar murena ataca omul, de regula cand acesta doreste sa o hraneasca si din cauza vazului precar, murena confunda mana cu hrana oferita. Hrana Murenele prefera vanatoare prin ambuscada. Acestea sunt foarte bine camuflate in mediul natural astfel incat atunci cand prada apare in raza de actiune va fi atacata. Au dinti puternici si de indata ce au prins prada o vor rupe in bucati si o vor consuma. Se hranesc cu pesti, moluste, printre care si specii de caracatita si sepie, cu o greutate de 3-4 ori mai mare. Uneori pentru a scapa din tentaculele caracatitei, murena isi inoada corpul alunecos, eliberandu-se. Reproducerea Nu exista o perioada a anului bine determinata in care murenele se inmultesc. Atata timp cat exista suficienta hrana, iar habitatul este propice, murenele se vor inmulti. Ca si ceilalti pesti, murenele depun icre. Reproducerea este favorizata atunci cand temperaturile apelor sunt mai ridicate. Femelele vor gasi un loc ascuns unde sa-si depuna icrele. Dupa ce au depus icrele acestea vor elimina un miros caracteristic care va atrage masculii sa fertilizeze icrele depuse. Eclozarea are loc in 30 – 45 de zile in functie de temperatura apei. Apele mai calde vor face ca eclozarea sa se produca mai devreme. Puietul de murena va sti instinctiv cum sa se ingrijeasca din momentul in care va ecloza. O mare parte din puiet va ajunge prada altor vietuitoare acvatice si foarte putini vor ajunge la maturitate. Murenele ating maturitatea sexuala in jurul varstei de 3 ani. Sursa foto: 1, 2 Nicolae HaseganZooLand.ro