Pentru un novice in lumea inmultirii papagalilor, calugarul este prima optiune, din mai multe motive: se inmultesc usor, sunt foarte prolifici, isi accepta partenerul foarte usor, nu necesita conditii exceptionale de reproducere. Totusi sunt cateva lucruri de luat in considerare atunci cand porniti la drum in aceasta activitate. Parintii In primul rand trebuie sa avem la dispozitie cel putin o pereche, corect sexata. Dimorfismul sexual la papagalul calugar este aproape inexistent, masculul fiind putin mai masiv decat femela, insa acest criteriu nu are o acuratete prea mare. Singurul test care va confirma 100% sexual papagalului este cel genetic. Papagalii calugar se pot inmulti atat in perechi izolate, cat si in grupuri, asa cum fac si in salbaticie. Acolo mai multe perechi construiesc impreuna un ansamblu rezidential, in care fiecare cuplu detine 2-3 camere. In fapt, papagalul calugar este singurul dintre papagali care isi construieste cuibul din bete si alte materiale, spre deosebire de ceilalti care cuibaresc in scorburi sau crapaturi in stanca. Reproducerea in cadrul unui grup, bineinteles tinut intr-o voliera spatioasa, are avantajul ca perechile se formeaza singure. Astfel, daca detineti mai multi tineri (nesexati genetic), veti putea asista la incropirea perechilor de la sine, in acest fel avand si confirmarea sexului. Foarte rar, papagalii calugar devin agresivi intre ei in sezonul de imperechere. In acest sistem de reproducere puteti avea sansa sa fiti martor la construirea super-cuibului, in care toate perechile vor cloci. Trebuie avut grija ca pasarile sa nu fie prea inghesuite si sa aiba la dispozitie suficiente materiale de constructie: de baza sunt crengutele si bucatelele de lemn, insa mai au nevoie si de iarba, pene, bucati de panza etc. Papagalii calugar ajung la maturitatea sexuala destul de devreme: 1-2 ani, varsta ideala de inmultire fiind dupa 1,5 ani. Imperecherea Unul dintre atuurile calugarilor este faptul ca se indragostesc de partener foarte usor. De cele mai multe ori este suficient sa puneti impreuna un mascul si o femela, iar dupa o perioada ei sa formeze un cuplu dornic de urmasi. Unele probleme pot aparea in cazul exemplarelor in varsta, care au avut deja un partener pentru mult timp si care cu greu vor mai accepta unul nou, insa si aici derularea evenimentelor depinde de personalitatea fiecarei pasari. Acesti papagali formeaza o relatie stransa cu partenerul. Se alinta si se giugiulesc foarte des, iar masculul este foarte grijuliu cu femela in timpul clocitului. Colivia si cuibul In functie de numarul de perechi inmultite veti avea nevoie de o colivie, o voliera de interior sau una de exterior. Dimnesiunile minime ale unei colivii necesare unei perechi sunt: 65x65x150 (mai mult spatiu, mai bine). Colivia sau voliera va fi construita din bare de metal, rezistente, si suficient de apropiate cat sa nu permita pasari sa isi introduca membrele sau capul. Cuibul poate fi construit de catre pasari, asa cum mentionam mai sus, sau poate fi folosit un cuib inchis, paralelipipedic, de tipul celor folosite la nimfe. Multi crescatori au reusit sa isi inmulteasca calugarii in cuiburi artificiale. Instinctul salbatic de a-si construi singuri cuibul din crengute nu mai este atat de pregnant la toti papagalii calugar captivi. Oricum, puneti la dispozitia perechii toate materialele de care ar putea avea nevoie. Cuibul odata construit va fi lasat in incinta toata perioada anului. Dieta Alimentatia unei perechi pregatita de reproducere trebuie sa fie bogata in calciu, proteine si vitamine. Puteti cumpara din comert o formula de hrana care sa urmareasca aceste principii. In perioada imperecherii sumplimentati hrana cu vegetale proaspete sau cereale germinate. Suplimentele de calciu din apa sau hrana sau echivalentul lor, osul de sepie, nu vor lipsi din colivia viitorilor parinti. Deficienta de calciu la femela va duce la blocarea oualor in cloaca si imposibilitatea de a le depune. Mai mult, privata de calciu, mama va incepe sa isi consume ouale. Depunerea si clocitul oualor Papagalii calugar depun de regula doua serii de oua pe an. In functie de locul de pe glob unde se afla, sezonul de imperechere are loc undeva la sfarsitul verii si inceputul toamnei. La 24 de ore dupa copulare, femela va depune primul ou, apoi o data la fiecare 2 zile, urmatoarele. Dupa al treilea ou, va fi demarat clocitul, urmand ca alte oua sa fie adaugate, acolo unde este cazul. Parinti simt cand un ou nu este viabil si il vor da la o parte. Recomandam sa nu atingeti ouale si puii nou-eclozati, intrucat unele cupluri ii vor abandona. Atat masculul, cat si femela vor cloci ouale si vor hrani puii. Puii Dupa aproximativ 3 saptamani puii vor iesi din oua. Sunt orbi si acoperiti de un puf galben. La 2 saptamani deschid ochii,si abia la 8-10 saptamani sunt intarcati si isi etaleaza penajul complet. Pentru cei care doresc sa creasca puii de mana, hranindu-i artificial, varsta de 3 saptamani este prielnica pentru a-i lua din cuib. Puii hraniti de catre stapan vor deveni mai docili si mai atasati de om, pasari de companie extraordinare. Dupa 4 saptamani de la prima serie de pui, parintii vor pune bazele celei de-a doua. Intr-un cuib comunitar, puii marisori, in varsta de 2-3 saptamani, vor fi mutati in alta incapere, urmand ca in incaperea actuala sa fie depusa alte oua. In perioada in care parintii isi hranesc puii, puneti-la la dispozitie si hrana semi-umeda (paine integrala inmuiata, galbenus de oua sau alte formule pe care le puteti gasi in pet-shop). La 10 saptamani puii vor fi complet intarcati si pot fi mutati in alta colivie sau dati spre adoptie. Sursa foto Nicolae Hasegan ZooLand.ro