Una dintre aventurile munteneşti din urmă cu mai mulţi ani a fost o călătorie în căutarea pârşului pierdut. O aventură cu rădăcini lingvistice, hermeneutice chiar. Totul a plecat de la ideea că atunci când animalele au căpătat nume, acele nume încercau să spună ceva despre ele. Leul spre exemplu, ce animal încoronat… Mistreţul, cu colţii lui de argint… Elefantul, cu pregnanţă deasupra regnului… Dar pârşul? Ce are special un astfel de animal care poartă un astfel de nume? Cu ce a greşit el ca să capete un aşa apelativ? Poate să te mai iubească Moş Crăciun dacă te cheamă pârş? Şi atunci am hotărât, împreună cu amicul Brăduţ Florescu, un fost vestit publicitar, să mergem în căutarea pârşului. Unde? În munţii Ceahlăului. Înainte de a vă face cunoştinţă cu pârşul trebuie să vă mai spun câte ceva. În toată călătoria n-am întâlnit picior de pârş, deşi lumea vorbea despre el cu ocultaţie, în schimb am dat peste nişte oameni, probabil pădurari, care, în schimbul a modestei sume de 1000 de euro de persoană, ne lăsau să vânăm, într-o rezervaţie, mâţ sălbatic. Ideea le-a venit atunci când le-am povestit scopul călătoriei noastre. N-am reuşit sub nicio formă să-i convingem că suntem doar în căutare de pârşi. Dar, să revenim la pârşii noştri! După cum îi spune numele, el este ceva, dar ceva ambiguu, nici laie, nici bălaie, nici veveriţă, nici şoarece, poate câte ceva din fiecare, ochi mari, dar bot ascuţit, trăieşte mai ales în păduri, căţărat în copaci unde îşi şi fac culcuşul şi unde şi hibernează. În fine, generic pârşul este un nume dat mai multor specii de mamifere din familia rozătoarelor, sunt pârşi de alun sau pârşi de stejar. Sunt plimbăreţi, hoinari şi probabil din ce în ce mai puţini, fiind protejaţi prin lege. Au coadă lungă şi stufoasă, cu blană moale, atingând până la 20 de centimetri. Sunt celebri în toată Europa pentru lunga lor perioadă de hibernare. Se apropie de casele oamenilor şi-şi fac cuib pe unde apucă când părăsesc caracterul de veveriţă. Ce să mai, într-o zi e mai mult şoarece care sperie femeile, într-o alta poate fi veveriţă care bucură copiii. Pârş… Autor: Iulian Traşă