Nu există nicio „verigă lipsă” în lanţul evolutiv care a dus de la dinozauri la păsări, aşa cum se credea anterior: cel mai cuprinzător arbore filogenetic al acestui grup, realizat până în prezent, arată că, acum 150 de milioane de ani, a avut loc o „explozie evolutivă” care a dus, în cele din urmă, la apariţia miilor de specii de păsări existente azi şi care au drept strămoşi direcţi dinozaurii carnivori din grupul teropodelor. Studiul, publicat în jurnalul Current Biology, a fost condus de cercetătorii de la University of Edinburgh, care au analizat legăturile evolutive dintre păsările străvechi şi cele mai apropiate rude ale lor dintre dinozauri. Analizând dovezile fosile, cercetătorii au ajuns la concluzia că apariţia unor trăsături individuale aviene (de pasăre) la dinozauri a fost un proces gradat, întins pe zeci de milioane de ani, în cursul căruia dinozaurii au devenit din ce în ce mai asemănători cu păsările. Iar îndată ce a apărut un organism de pasăre complet, pe deplin funcţional, acesta avea un mare potenţial evolutiv, drept care a urmat o „explozie evolutivă” care a mărit rapid ritmul în care au evoluat păsările. Cercetătorii au ajuns la această concluzie analizând felul în care s-au modificat în timp peste 850 de trăsături anatomice la 150 de specii dispărute. Ulterior, trasând un arbore filogenetic care arată modul în care a evoluat grupul, a devenit clar că e foarte dificil de trasat o linie despărţitoare între dinozauri şi păsări. Nu există un anumit animal care să marcheze trecerea de la dinozauri la păsări şi care să reprezinte „veriga lipsă”, deşi multă vreme paleontologii au crezut că aceasta ar trebui să existe. Mai curând, a fost vorba despre o transformare foarte treptată, până la formarea primelor păsări, iar odată formate, păsările au evoluat, s-au diversificat şi s-au răspândit cu mare repeziciune. Sursa: Descoperă