Nici prea mare, nici prea mic, nici prea timid, nici prea agresiv, extrem de prietenos, dar nu lingușitor, Beagle e un câine potrivit pentru toate gusturile. Și nu e de mirare ca e una dintre cele mai apreciate și răspândite rase de câini peste tot în lume. Deși deja o vedetă, Beagle-ul încă mai ascunde multe enigme, în special în ceea ce privește temperamentul său. Haideți sa îl cunoaștem mai bine! 1. Beagle are o istorie îndelungată ce se pierde în negura timpului. Câini de vânătoare asemănători lui au fost menționați pe teritoriul Greciei, în secolul V i.Hr. Se presupune că aceștia sunt strămoșii Beagle-ului de astăzi. 2. Numele apare menționat pentru prima oara în Anglia, înainte de anul 1000 și descria un câine de vânătoare de dimensiuni mici (în limba celtă «beag» înseamnă «mic»). 3. Beagle-ul primordial era un câine miniatural, așa-numit «Beagle de buzunar». Nu măsura mai mult de 20 de cm înălțime și se spune că încăpea într-o mănușă. Astăzi mai sunt crescători sau escroci care vând pui drept «Beagle de talie mică», însă această varietate nu mai există. 4. Regina Elisabeta I deținea astfel de câini, cu care își distra invitații la petreceri, numindu-i «Beagle cântăreți» întrucât emiteau niște sunete drăgălașe. 5. Inițial Beagle erau folosiți pentru vânarea și urmărirea iepurilor sălbatici. Fiind de talie mică, erau purtați în tolbe, călare. Câinii mai mari de vânătoare urmăreau vânatul, iar acolo unde terenul nu mai permitea (tufișuri, pădure) erau eliberați Beagle-ii care se strecurau peste tot. 6. În secolul al XIX-lea, vânătoarea de vulpi era foarte populară, iar varietatea înaltă de Beagle a fost preferată. Așa se face că spre sfârșitul secolului Beagle-ul miniatural avea sa dispară definitiv din istorie. 7. În SUA, rasa a ajuns în anul 1870, iar în anul 1950 deja era cea mai populara rasă de câini din această țară. Iar de atunci nu a mai coborât niciodată din top 10. 8. Beagle-ul de rasă pură trebuie să aibă vârful cozii alb. Această caracteristică a fost preferată de către crescători din cele mai vechi timpuri, întrucât îi permitea vânătorului să identifice câinele în iarba înaltă și să nu îl confunde cu animalul vânat. 9. Masculii sunt mai masivi decât femelele, iar din acest fapt împerecherea poate fi mai dificilă uneori. 10. Se mai spune despre Beagle că nu năpârlește. Toți câinii năpârlesc. E drept că Beagle are o cădere a părului moderată, de aceea poate fi ținut în apartament fără probleme majore de igienă. Femelele năpârlesc după fiecare ciclu de călduri. Masculii doar o dată pe an, primăvara. 11. Este un câine de talie medie, ce măsoară între 32 și 40 de cm, și cântărește între 8 și 15 kg. 12. Președintele american Lyndon Johnson deținea 2 câini Beagle, Him și Her, de care era foarte încântat. A stârnit un mare scandal printre iubitorii de animale de la aceea vreme după ce a fost văzut pe peluza Casei Albe, ridicându-l de urechi pe Him. 13. Aceasta rasa se afla pe locul doi în topul câinilor cu cel mai dezvoltat miros, după Bloodhound. 14. Departamentul american de securitate deține o brigadă de Beagle folosită în aeroporturi pentru a inspecta bagajele și a descoperi substanțele și produsele interzise. Multe alte servicii de stat din lumea întreagă se folosesc de nasul fin al acestei rase pentru a-și eficientiza munca. 15. Din nefericire pentru bietele animale, Beagle este preferat pentru testarea medicamentelor sau produselor cosmetice destinate uzului uman. Beagle este câinele de laborator nr. 1. 16. La grădina zoologică din Cincinnati, Elvis, un Beagle de 2 ani a fost dresat să miroase gestația la urșii polari, aflați aici într-un amplu program de conservare. 17. Deși considerați mari gălăgioși, Beagle-ii nu latră decât atunci când simt că se apropie un străin sau când suferă de anxietate de separare. Pe cât de mic, acest câine are un lătrat puternic, descurajând orice intrus. 18. Se spune despre ei că au un miros urât, însă și acesta e doar un mit. Un Beagle îngrijit corect nu miroase deloc și poate fi ținut în interior fără să deranjeze olfactiv colocatarii. 19. Beagle e un câine ce apreciază distracția. Este foarte jucăuș și posedă multă energie. Este companionul ideal pentru un copil. 20. Este un câine de vânătoare și nu toți reprezentații rasei agreează alte animale mici de companie, cum ar fi pisicile. Totuși socializat de pui cu prezența acestora, pot deveni buni prieteni. 21. Beagle este un câine de haită. Are un stăpân preferat, însa se simte excepțional într-un grup numeros, unde îi place sa fie vedeta. Poate fi încăpățânat și autoritar, de aceea trebuie sa fie bine educat și dresat, iar stăpânul să se afirme ca lider al haitei. 22. Curiozitatea și mirosul fin îl poate băga pe un Beagle în tot felul de buclucuri. La plimbare e bine sa fie ținut în lesă, întrucât se va lua după o urmă de miros și se poate pierde. 23. Exemplarele tricolore se nasc alb cu negru, iar pe măsură ce se îndreaptă spre maturitate, negrul se decolorează și ajunge maro-roșcat. În funcție de câine, negrul poate dispărea de tot sau doar parțial. 24. Sunt mari amatori de mâncare și fac orice să o protejeze. Din această cauză sunt predispuși la obezitate, mai ales dacă nu fac mișcare suficientă. 25. Nu le place să fie lăsați mult timp singuri acasă și suferă rapid de anxietate de separare. Unul Beagle plictisit si stresat se transformă într-un distrugător in masă: latră, roade și sapă (dacă este lăsat în curte). Oricât de drăgălași vi se par acești căței, nu sunt potriviți pentru oricine. Informați-vă temeinic înainte de a vă lua așa un angajament.