„Nu sunt o mare fană a rezoluţiilor noului an, în principal din cauza faptului că până acum mi-am setat obiective prea mari, am avut visuri prea măreţe, visuri ce adesea nu depindeau de mine! Aşa că anul acesta mi-am propus ceva diferit: să nu îmi caut schimbări, ci să apreciez ceea ce am! Pentru mine, anul 2015 a fost unul al turbulenţelor, al suişurilor şi al coborâşurilor, a fost un an tensionat! Dar am trecut cu bine peste toate, şi ştiţi de ce? Pentru că de fiecare dată când mă întorceam acasă, îl găseam acolo pe câinele meu, zâmbind şi gata să îmi ofere un umăr pe care să plâng. Şi mi-am dat seama: câinii sunt grozavi! Ştiu cum să ducă o viaţă echilibrată, ştiu să fie fericiţi cu ce au, ştiu să se bucure de ceea ce primesc şi ştiu să fie fericiţi şi când primesc mai puţin – pentru că ştiu că deja au ceva! Aşa că, rezoluţia mea pentru anul acesta este să învăţ să fiu ca şi câinele meu; să mă concentrez mai puţin pe ceea ce este de schimbat şi să accept mai uşor ceea ce deja mi s-a întâmplat. Cred că mă refer la echilibru – un cuvânt pe care l-am auzit de curând şi pe care al cărui sens încep să îl înţeleg… Îmi voi petrece mai puţin timp certându-mă cu oamenii şi voi petrece mai mult timp cu cei care doresc să mă asculte. Voi mânca uneori şi cartofi prăjiţi, fără să mă simt vinovată pentru asta. Când voi pleca în călători, voi petrece mai puţin timp în spatele lentilei de fotografiat şi mai mult în faţa peisajelor. Ba chiar mă voi opri şi îi voi da timp câinelui meu să miroasă florile! Este atât frumos…. Nu îi voi mai interzice câinelui meu să se bucure de băltoace. Până la urmă, blana lui se poate spăla. Îmi voi lăsa animalele de companie să doarmă cu mine în pat, uneori. Şi asta pentru că ştiu că, într-o zi, nu vor mai fi lângă mine şi oh, Doamne, cât de greu va fi! Anul acesta voi critica mai puţin şi voi lăuda mai mult! Anul acesta mă voi îngrijora mai puţin şi voi îmbrăţişa mai des!” Va fi un an bun!” Dr. Jessica Vogelsang. Sursa: Pet md