Un studiu internaţional a demonstrat cum unul dintre cei mai temuţi şerpi – cobra – a dezvoltat veninul extrem de toxic. Cobrele sunt prădători importanţi în Africa şi Asia şi cauzează probleme sociale şi economice prin prisma numărului mare de victime care necesită amputări din cauza veninului care dizolvă ţesutul. „Ştiam care sunt consecinţele muşcăturii unui şarpe cobra, dar nu se ştia exact cum s-a ajuns aici – cum a dezvoltat acest şarpe veninul extrem de toxic”, a spus Bryan Fry, autorul acestui studiu. „Studiul nostru a descoperit factorii evolutivi care nu au format doar veninul cobrei, ci şi culorile ornamentale de pe gluga cobrei”, a continuat Bryan. Studiul a fost condus de cercetătorii de la Universitatea Queensland şi a avut în vedere analizarea a 29 de specii de cobră, observând că veninul care distruge ţesutul a evoluat alături de comportamentul de avertizare. Faptul că veninul a evoluat odată cu strategiile de avertizare ne demosntrează că acesta a jucat şi un rol defensiv, comparativ cu restul speciilor de şerpi care au dezvoltat venin doar pentru vânat şi nu pentru apărare. Studiul a avut în vedere înţelegerea mai bună a veninului extrem de toxic al cobrelor, cu scopul de a elabora strategii de apărare împotriva muşcăturilor de şerpi, ceea ce reprezintă chiar următorul pas al acestui proiect, unde Fry cu echipa sa doresc să creeze un antidot mai eficient împotriva veninului. Cercetătorul precizează că „la nivel mondial, muşcătura de şarpe este printre cele mai neglijate boli, iar producătorii de antivenin părăsesc piaţa în favoarea produselor care sunt mai ieftin de produs şi care au o cerere mai mare”. Următorul pas al studiului este ca cercetătorii să realizeze care cum ar putea antiveninul să neutralizeze nu doar toxinele care pot ucide un om, ci pe acelea care pot provoca răni grave. Specialiştii spun că cercetarea ar putea avea impact pozitiv şi asupra tratamentului împotriva cancerului. Sursa: Science Daily Credit: Courtesy Associate Professor Fry