Ar putea fi înființat Registrul Național al persoanelor care comit abuzuri asupra animalelor! Un grup de parlamentari aparținând partidului SOS România a inițiat un nou proiect de lege ce propune înființarea unui Registru Național dedicat persoanelor sancționate pentru acte de cruzime împotriva animalelor. Potrivit inițiativei legislative, această bază de date va centraliza informațiile despre toate persoanele care au fost sancționate contravențional sau condamnate penal pentru fapte de abuz, maltratare ori alte forme de violență asupra animalelor. Ce presupune Registrul Național al persoanelor care comit abuzuri asupra animalelor Demersul legislativ urmărește completarea și modificarea cadrului juridic existent, vizând atât Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, cât și Ordonanța de Urgență nr. 155/2001, care reglementează gestionarea câinilor fără stăpân. Responsabilitatea administrării și actualizării Registrului Național al Persoanelor Sancționate pentru Cruzime asupra Animalelor va reveni Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Totodată, proiectul prevede ca această activitate să se desfășoare în strânsă colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, pentru a asigura o evidență clară și eficientă a celor care comit astfel de fapte. Pedepse mai dure pentru cei care maltratează animalele Potrivit prevederilor incluse în această propunere legislativă, persoanele înscrise în Registrul Național al Persoanelor Sancționate pentru Cruzime asupra Animalelor vor fi private, pentru o perioadă de 10 ani de la data aplicării sancțiunii contravenționale sau a pronunțării unei condamnări definitive, de dreptul de a desfășura activități care presupun contact direct cu animale. Citește și: De ce vrem pisici ca animale de companie, de fapt. Arheologii au elucidat misterul vechi de mii de ani „Informaţiile din registru sunt confidenţiale şi pot fi consultate exclusiv de instituţiile publice sau private care angajează sau colaborează cu personal în domeniul protecţiei şi gestionării animalelor”, mai spune propunerea legislativă, notează DIGI24. Aceste persoane vor avea anumite interdicții Mai exact, aceste persoane nu vor putea ocupa posturi sau colabora în cadrul adăposturilor destinate animalelor, fie ele publice ori private, și nu vor avea voie să activeze în servicii specializate de gestionare a câinilor fără stăpân ori în orice altă formă de muncă ce implică manipularea, supravegherea sau îngrijirea animalelor. Inițiativa legislativă include și un set de măsuri clare menite să îmbunătățească standardele de îngrijire pentru animalele găzduite în adăposturi. Astfel, proiectul prevede că toți câinii fără stăpân, odată capturați și introduși într-un adăpost, vor beneficia în mod obligatoriu de un pachet complet de îngrijiri sanitar-veterinare. Acest pachet va cuprinde proceduri esențiale precum deparazitarea internă și externă, vaccinarea corespunzătoare, sterilizarea, precum și identificarea animalului prin microcipare. În ceea ce privește perioada de cazare, proiectul propune extinderea duratei de ședere a câinilor în adăposturi la un termen de maximum 180 de zile. În tot acest interval, animalele vor avea șansa să fie revendicate de proprietarii lor sau adoptate de către persoane interesate. În paralel, în cazul în care un animal ajunge într-un adăpost cu probleme de sănătate grave, acesta va beneficia de tratament medical de urgență, prioritar față de alte proceduri administrative. Pe lângă aspectele legate de îngrijire, proiectul introduce și obligații suplimentare pentru autoritățile locale, în scopul creșterii transparenței și promovării adopțiilor. Astfel, administrațiile publice vor fi obligate să informeze constant comunitatea cu privire la existența adăposturilor de animale, programul de vizitare și condițiile în care cetățenii pot adopta câini. Ce se întâmplă cu animalele grav rănite? Pentru situațiile în care animalele ajunse în adăposturi sau identificate pe domeniul public se află într-o stare de suferință fizică gravă, ireversibilă, proiectul legislativ stabilește condiții stricte privind posibilitatea recurgerii la eutanasiere. Astfel, decizia de a supune un animal acestui procedeu va putea fi luată exclusiv în urma unui diagnostic clar și argumentat, stabilit de un medic veterinar autorizat, care va atesta faptul că starea animalului nu mai permite o recuperare sau o ameliorare a suferinței. De asemenea, legea introduce și un mecanism de monitorizare suplimentar, prin care, acolo unde este posibil, la procesul decizional privind eutanasierea va asista și un reprezentant al unei organizații pentru protecția animalelor, pentru a asigura transparența și respectarea principiilor de etică și compasiune față de animale. Citește și: Vacanța cu animalele de companie, un trend în creștere în România. Cât costă cazarea de Paște și 1 Mai