Cultivatorii de ciuperci, artizani ai naturii

"S-a gasit tusea cu junghiul", spune poporul despre insotirea a doua fiinte de aceeasi teapa. Zicala ramane valabila si pentru simbioza dintre pagubitorii lemnului: cariul lemnului, care-si tipareste in lemn uimitoarele sale canale si "lepra casei", o ciuperca ce produce putrezirea rosie a lemnului. Ciuperca creste in lemnaria umeda a locuintelor, unde isi rasfira micelul; din acesta ia nastere bazidiocarpul (aparatul fructifer) ca un taleras carnos, galben-ruginiu, cu o suprafata de la 1 cm2 la 1 m2. Marginea lui alba sau galbuie secreta picaturi mari, apoase, de unde numele ciupercii de lacrymans.
Carii, in schimbul anumitor parti ale ciupercii pe care le consuma, o ajuta indirect la inmultire, tragand in interiorul galeniilor umede fragmente din bazidiile cu spori. Acestia vor da nastere la miceli.
Daca la aceste insecte xilofage "cultivarea" ciupercilor este un act intamplator, conjunctural, la unele neamuri de furnici furajoare din genul Atta, fungocultura devine o operatie complexa, bine organizata, intrata in obiceiurile si modul de existenta al speciei.
Un naturalist francez, strabatand o plantatie de cafea din brazilia, a ramas uimit in fata unui neasteptat tablou:
"Sute de mii de furnici mari si negre se catarau pe copaceii de cafea si taiau la iuteala cu falcile lor ascutite o fasie larga din frunza pe care o desprindeau cu o smucitura (A). Coborau apoi tot asa de repede, purtand fasiile verzi deasupra capului ca pe niste umbrelute (B). Nesfarsitele coloane de furnici pareau un sarpe gigantic. Localnicii numeau aceasta furnica SAUBA sau FURNICA CU UMBRELA.

Lanturile nefarsite de sauba, sosite la furnicar, fara sa piarda nici o clipa, dau in primire provizia de frunze unor tovarase mult mai marunte care le transporta in galeriie furnicarului (C). Lucratoarele le taie marunt, pardosind galeriile cu tocatura de frunze amestecata cu pamant gras, asa cum gradinarul raspandeste compostul printre straturi." Pus sub lupa, humusul pregatit de furnici pare strabatut de o retea de fire ca de paianjen (D, E). Sunt miceliile, reteaua subterana de inmultire a unor macromycete, rude cu ciuperca de balegar.

Din cauza conditiilor speciale din furnicar, ele nu ajung niciodata sa formeze palarii.
Oamenii de stiinta au probat faptul ca firisoarele de ciuperci alcatuiesc singura hrana a acestor ciudate insecte. Scoase din cuib si pastrate intr-o cutie, furnicile nu se atingeau de nici o hrana, in schimb, daca li se aduceau din furnicar franturi de micelii, suportau usor captivitatea. Daca li se distrugea furnicarul, furnicile alergau sa-si puna la adapost in primul rand pretioasele firisoare albe.
Furnicile cu umbrela nu se multumesc doar sa pregateasca terenul pe care cresc ciupercile , dar le si insamanteaza singure. Cand lucratoarele au terminat captusirea unei mici galerii, cateva din ele iau in falci franturi de firisoare albe si le aseaza cu grija peste noile straturi. In felul acesta, in tot cursul anului intregul furnicar are o hrana proaspata, gustoasa si imbelsugata.

Alte furnici tropicale (Atta histrix) gunoiesc unele galerii din furnicar cu propriile excremente (F) si cultiva un soi de ascomiceta exotica al carei aparat reproducator intepat de insecte secreta un suc dulce.
Femelele ce parasesc colonia in timpul reproducerii, transporta cu ele intr-o punga speciala a cavitatii bucale, franturi de miceliu, pe care in noul furnicar chiar matca le planteaza pentru prima data.

Domnica Lazar