Sa poposim cateva clipe in gradina la ora rasaritului. Rondurile freamata sub razele matinale ale soarelui de vara. Florile inca pline de rouase imbraca in tesatura jucausa a luminii, iar aleile scanteiaza ca un covor de diamante. Deodata ne oprim surprinsi. Frunzele trandafirilor sunt pline de gauri rotunde, la fel si frunzele de liliac. Iata si dusmanul- taietorul de frunze- este o viespe cu vesmant cenusiu, impodobit cu cerculete mari albicioase. Dupa ce a decupat rondelele de frunze, le prinde cu piciorusele si le indoaie putin pentru a le transporta mai usor la cuib. Formele si dimensiunile rondelelor difera… unele sunt rotunde, altele ovale unele sunt mai mari, altele sunt mai mici, dar toate au o regularitate matematica (respectiv forme geometrice perfecte). Iata ce face viespea: foloseste galeriile ramelor, larvelor de carabusi, dar nu in integime, ci doar o portiune de 4-5 cm, aflata aproape de suprafata pamantului; inspecteaza galeria si ii face masuratorile- dimensiunile rondeleleor nu trebuie sa depaseasca largimea canalului (masuratorile se fac cu deschiderea aripilor). Prima grija a viespei-tapiter este sa inchida fundul culoarului cu o baricada formata din cateva duzini de frunze mai groase rasucite in forma de cornet si varate unele i naltele foarte strans. Urmeaza apoi o serie de 5 pana la 12 incaperi alcatuite cu mult rost. Astfel, rondelele taiate oval servesc drept urna pentru miere, iar cele rotunde sunt capacele care inchid incaperile. Depozitul mierii are doua tipuri de forme ovale: cele exterioare, mai mari, formeaza tavanul si pardoseala incaperii. Fiind puternic boltite, ele lasa un spatiu gol unde sunt asezate rondelele interioare mai mici. Camara este umpluta cu miere si polen si aici viespea lasa un ou. Unele neamuri ale viespii amintite (regachile) isi fac culcusul in trestiile din jurul baltilor. Cu greu isi poate imagina cineva ca aceste marunte insecte si-au gasit adapost in tevile goaleale trestiei pe care, la fel ca si surorile lor de gradina, le tapiteaza cu rondele de frunze. Viespile Anthocope folosesc drept material de tapitat petalele macului, respectiv, intr-o gropita in pamant, aseaza o petala rasucita de mac, aseaza oul alaturi de miere si polen, indoaie deschizatura si astupa cu tarana. Puii acestor viespi se nasc in scutece de purpura (petale de mac).