Nimeni nu cunoaste cu exactitate cand sau cum au aparut pisicile pe Terra. Cei mai multi cercetatori sunt de acord, totusi, ca cel mai vechi predecesor al pisicilor a fost, probabil, un animal asemenator cu nevastuica, numit Miacis, care a trait acum aproape 40-50 milioane de ani. Miacis este considera a fi stramosul comun al mai multor carnivore terestre, printre care si cainele si pisica. Dar, aparent, pisica a aparut cu mai multe milioane de ani inaintea primului caine. Poate ca cea mai cunoscuta dintre pisicile preistorice este Smilodon, o pisica cu dinti in forma de palos, numita uneori si tigru. Acest formidabil animal vana prin mai toata lumea, dar a disparut cu mult timp in urma. Pisicile in Lumea Antica Prima asociere a pisicilor cu oamenii a inceput, se pare, spre sfarsitul Epocii de Piatra. Totusi, a durat mai multe secole pana cand pisica a devenit animal domestic. In urma cu circa 5000 de ani, pisicile au fost acceptate ca si animale de casa in Egipt. Multe dintre rasele pe care le cunoastem astazi au evoluat din aceste pisici antice. Egiptenii obisnuiau sa foloseasca pisica la pescuit si la vanatul pasarilor, dar si pentru a distruge sobolanii si soarecii care infestau depozitele de cereale de-a lungul Nilului. Pisica a fost considerata a fi atat de valoroasa, incat egiptenii au protejat-o prin lege, si, in cele din urma, un cult al pisicii a aparut, acesta avand o viata de peste 2000 de ani. Zeita pisica numita Bastet, cunoscuta si sub numele de Bast, Pasht, s.a., a devenit una dintre cele mai sacre dintre toate zeitatile venerate. Bastet era reprezentata cu un cap de pisica. Curand, toate pisicile au devenit sacre pentru egipteni, fiind foarte respectate si ingrijite. Dupa moartea unei pisici, corpul sau era mumificat si ingropat intr-un cimitir special. Un astfel de cimitir a fost gasit in secolul XIX si continea trupurile prezervate a peste 3000 de pisici. Egiptenii aveau legi stricte care interziceau exportul pisicilor; cu toate acestea, datorita faptului ca pisicile arau foarte apreciate si in alte parti la ale lumii pentru capacitatea lor de a captura soarecii, grecii si romanii le-au dus in mai toate zonele Europei. Pisici domestice au mai fost gasite si in India, China si Japonia, unde erau apreciate ca si animale de companie, dar si ca vanatori de rozatoare. Pisicile in lumea medievala Soarta pisicilor a suferit o modificare radicala in Europa in timpul Evului Mediu. Pisicile au devenit obiect al superstitiilor, fiind asociate cu raul. Se credea ca pisicile sunt investite cu puteri malefice, erau asociate cu vrajitoarele si, uneori, erau considerate a fi o intrupare a Diavoluli. Persoanele care detineau pisici erau suspectate de vrajitorie si erau condamnate la moarte, impreuna cu pisicile lor. Pisicile erau vanate, torturate si sacrificate. In zilele de sarbatori religioase, multe pisici erau, uneori, arse de vii, ca parte a celebrarii. Pisici vii erau zidite in interiorul zidurilor caselor sau ale altor cladiri, in credinta ca acest lucru le va aduce noroc. Pe masura ce populatia de pisici se micsora, crestea numarul de sobolani puratori de diverse boli, factor ce a contribuit in mare masura la raspandirea ciumei si a altor boli epidemice in Europa. Prin secolul XVII, pisicile au inceput sa isi recastige locul anterior, de companion al omului si de element de control al raspandireii rozatoarelor. Cardinalul Richelieu era renumit pentru dragostea sa pentru pisici. Multi scriitori, in special din Franta si Anglia, au inceput sa detina pisici ca si animale de companie si sa scrie lucrari despre calitatile bune ale acestora. A devenit o moda sa detii una sau mai multe pisici, mai ales tipuri cu par lung. Spre sfarsitul secolului XIX, expozitii de pisici au inceput sa aiba loc in Anglia si in SUA, si asociatii ale pisicilor au fost fondate. Multe dintre superstitiile legate de pisici din Evul Mediu mai sunt pastrate, insa, si astazi, cea mai cunoscuta dintre ele fiind cea referitoare la pisica neagra, aducatoare de ghinion. Pisicile in arta Pisicile au fost subiectul favorit al artisitilor si scriitorilor, timp de secole. Poate ca cea mai cunoscuta dintre toate reprezentarile artistice este cea a zeitei egiptene antice Bastet. Sculpturile antice si picturile cu imaginea capului unei pisici au fost gasite in multe locuri de pe Valea Nilului. Artistii japonezi au excelat in portretizarea pisicii. Unele dintre desene erau atat de realiste, incat in timpurile antice areu considerate a fi magice. Oamenii credeau ca daca acest desen este atarnat in case si in temple, acestea vor tine soarecii si sobolanii la distanta. Printre cele mai populare pisici japoneze se afla si Maneki-Neko, o pisica mica, despre care se crede ca aduce fericire si noroc. Budistii venerau pisicile dupa moarte, iar templul Go-To-Ku-Ji, dinTokio, le este dedicat. Vestitele preotese din temple intonau incantatii pentru sufletele felinelor. Tempele erau ticsite cu sculpturi, piscuti si garvuri in relief ce reprezentau pisici. In fiecare reprezentare, pisica are o laba ridicata, ca pentru a saluta, aceasta fiind si reprezentarea clasica a pisicii japoneze Maneki-Neko. Pisicile au fost reprezentate in lucrarile multor artisti mari, inclusiv ale lui Leonardo da Vinci, Albrecht Durer, Paul Gauguin, Theodore Gericault, William Hogatrh, Edouard Manet si Pablo Picasso. Probabil ca cea mai cunoscuta pisica din lume este pisica Felix, star de filme de desene animate. Alte desene faimoase ii includ pe Krazy Kat si pe Tom (din Tom si Jerry), ambii avand ca parteneri de film niste soricei. Muzicieni precum Gioacchino Rossini si Maurice Ravel si-au adus si ei omagiul acestor animale, in cateva dintre compozitiile lor. Fabulele si povestirile despre pisici sunt parte a culturilor diverselor popoare. Verisiuni ale Motanului Incaltat sunt traduse in aproape toate limbile, iar povestea lui Dick Whittington si a pisicii sale, de asemenea. Personalitatea si frumusetea pisicilor au inspirat multi poeti. Cititorii de toate varstele apreciaza cartile despre pisici.