Broasca testoasa de desert – Gopherus agassizi este o reptila ierbivora care rezista cu brio si atunci cand temperaturile se ridica pana la 60 de grade Celsius, datorita capacitatii sale de a-si sapa galerii. Mai mult, ea isi petrece aproape toata viata in aceste vizuine care ii ofera adapost si in timpul sezonului rece, din noiembrie si pana in martie cel tarziu. foto: corbis.com Galeriile pe care si le sapa pot fi simple, adica atat de mari cat sa incapa la fix, dar se pot intinde si pe mai multi metri. O broasca testoasa de desert poate avea zeci de astfel de ascunzatori. Adevarat este insa ca aceleasi vizuini pot fi folosite, in perioade diferite de timp, de mai multe testoase. Broasca testoasa de desert cantareste intre 4,5-9 kilograme cu tot cu carapace si masoara pana la 40 de centimetri lungime. Carapacea este inalta, iar liniile de crestere sunt bine evidentiate. Partea superioara a carapacei este rotunjita si de culoare maronie, fata de cea inferioara, care este plata si galbuie. Are capul destul de mare in comparatie cu corpul si coada scurta. Membrele inferioare sunt puternice, pe cand cele superioare sunt aplatizate, pentru ca sa le poata folosi mai usor la sapat. Atunci cand este speriata sau vrea sa anunte un pericol, broasca testoasa de desert scoate sunete care pot fi asemanate cu un suierat sau pacanit. Are simtul vizual si olfactiv foarte bine dezvoltate, insa nu aude decat sunetele de frecventa joasa. Broasca testoasa de desert traieste de obicei intre 80-100 de ani si ajung la maturitate dupa 15-20 de ani de cand eclozeaza. Din noiembrie si pana in martie ele intra intr-o stare de hibernare. Aceste reptile sunt foarte bine adaptate la mediul secetos in care traiesc. Ele isi sapa bazine in care sa se adune apa de ploaie si atunci cand aceasta este iminenta asteapta rabdatoare sa se umple. In rest, testoasa isi ia necesarul de apa din umezeala ierbii si florilor salbatice pe care le mananca primavara. Interesant este ca aceasta reptila poate trai chiar si un an fara sa bea apa. Habitatul natural al broastei testoasa de desert este constituit din zonele stancoase, aride din desertul Mojave si Sonoran, din sud-estul Californiei. Se hraneste cu ierburi si flori salbatice, cactusi si fructe, primavara, cand iese din hibernare. foto: corbis.com foto stanga: broaste testoase de desert (sus – femela, jos – mascul), corbis.com Numarul de oua depuse variaza in functie de dimensiunile femelei. O femela matura poate depune in medie 8 oua intr-un cuib; intr-un sezon, pot face 2-3 cuiburi. Dupa ce depun ouale, femelele acopera cubul cu nisip; perioada de incubatie este de 90-120 de zile. Un fenomen intresant este ca in functie de temperatura nisipului, din oua vor iesi masculi (26-30 grade Celsius) sau femele (31-33 grade Celsius). De obicei cuiburile sunt sapate langa gura ascunzatorii in care sta broasca testoasa, dar sunt si cazuri in care acestea sunt localizate mai departe, insa la adapost, sub o scoarta sau un trunchi de copac. Puii de broasca testoasa de desert cresc in functie de cantitatea de hrana pe care o au la dispozitie si nu sunt aparati sau hraniti de parintii lor. Intr-un an carapacea poate inregistra mai multe inele de crestere sau nici unul, astfel ca varsta lor nu poate fi stabilita dupa acest criteriu. Pentru a stabili gradul de maturitate se ia in considerare dimensiunea carapacei. Broasca testoasa de desert (Gopherus asassizii) a fost trecuta pe lipsa speciilor amenintate inca din 1990. Numarul acestor reptile a scazut din ce in ce mai mult in ultimul timp din cauza distrugerii habitatelor, comertului, accidentelor de automobil si a bolilor. Pradatorii naturali – corbii, vulpea, coiotul, bursucul – sunt o alta cauza a micsorarii populatiei de testoase. Acestia se hranesc cu puii, care nu sunt mai mari de 7-10 cm si au o carapace subtire, inca nedezvoltata. 12.06.2007 Lavinia Rorich Zooland.ro