Alaturi de Casuariidae (casuari), Dromiceiidae (pasarile emu) fac parte din ordinul Casuariformes, cele doua familii avand in comun urmatoarea caracteristica: regresul accentuat al aripilor, care se prezinta doar ca niste cioturi scurte; pe ele se afla remigele primare slab dezvoltate, iar rectricele lipsesc complet. Pasarile emu sunt reprezentate, la momentul actual, de o singura specie, Dromaius novaehollandiae, originara din Australia. In trecut, pe teritoriul cuprins intre Australia si Tasmania au existat alte doua specii de pasari emu, de dimensiuni mult mai reduse decat emu australian actual. Dromaius baudinianus traia pe Insula Cangurilor si a fost descoperita in anul 1802 de catre navigatorul Matthew Flinders. Aceasta specie este cunoscuta numai istoric, existenta ei fiind atestata de prezenta unor fosile, gasite in anul 1903. Disparuta, de asemenea, specia Dromaius ater a pasarilor emu negre, a vietuit pe o insula situata intre Australia si Tasmania (King Island). A fost descoperita de exploratorul Nicolas-Thomas Baudin in anul 1802 si, adesea, confundata cu emu din Insula Cangurilor. In 1984, muzeograful Shane A. Parker, este cel care face distinctia clara intre cele doua specii disparute. Emu zilelor noastre are o inaltime de 1.9 m, numarandu-se printre cele mai mari pasari nezburatoare care traiesc astazi in lume. Comparativ cu trupul masiv, aripile au o lungime de numai 20 cm. Sexele sunt uniform colorate, in cafeniu sters. Se distinge prin penajul capului si al gatului si prin lipsa ciucurilor colorati ai casuarilor. Spre deosebire de acestia, habiteaza regiunile semidesertice, stepele deschise si codrii din zonele mai secetoase. Vremea calda ii prieste, pentru ca trebuie sa recupereze caldura, pe care o pierde prin reteaua de vase sangvine de sub piele. Picioarele sale puternice o ajuta sa se deplaseze cu o viteza constanta de cca. 7 km. pe ora, la nevoie putand accelera pana la 48 km./h (de exemplu atunci cand este urmarita de vreun pradator, precum dingo). Se hraneste cu fructe si diferite boabe si, uneori, cu insecte. Pasarea calatoreste sute de kilometri in grupuri familiale sau in formatii numeroase de pana la 100 de indivizi, urmarind ploile, care anunta prezenta insectelor si a vegetatiei prospete. La fel ca si casuarii, masculii emu sunt cei care clocesc aproape singuri ouale de culoare verde-inchis. In cele 56 de zile cat dureaza clocitul, masculul este schimbat de femela numai la inceput si doar pentru cateva ore in timpul noptii. Puii, acoperiti cu puf, prezinta pe corp niste dungi longitudinale. Ei sunt insotiti la inceput de ambii parinti, pentru ca mai apoi sa fie condusi numai de mascul. Pasarea emu este usor de tinut in captivitate, unde reuseste sa se reproduca fara prea mari probleme. www.zooland.ro