Specia Salticus scenicus face parte din familia de paianjeni saritori Salticidae, care contine peste 5000 de specii – aproximativ 13% din totalul speciilor de paianjeni din lume, fiind cea mai numeroasa familie a acestora. Paianjenii saritori au vederea foarte dezvoltata, ceea ce ii ajuta sa se deplaseze cu usurinta si sa vaneze cu abilitate. Dupa cum arata si numele, sunt capabili sa faca sarituri impresionante, cu lungimi ce depasesc de 20 pana la 80 de ori lungime propriului lor corp. Aceasta abilitate nu este asigurata de o musculatura puternica a picioarelor, asa cum s-ar crede si asa cum au lacustele, de exemplu, ci de un sistem hidraulic intern, care ajuta la extinderea membrelor prin modificarea presiunii sangelui in interiorul acestora. Inainte de a executa saritura paianjenii isi intind un fir de matase de la un capat la celalalt al traseului, astfel incat, daca se intampla sa cada, se catara inapoi de-a lungul acestei “funii de sustinere”. Spre deosebire de ceilalti paianjeni, reprezentantii familiei Salticidae nu-si construiesc panza. Paianjenii zebra sunt raspanditi in intreaga Europa, in Marea Britanie, in continentele nordice si, de regula, coabiteaza cu oamenii. Sunt cunoscuti pentru curiozitatea lor iesita din comun: atunci cand sunt observati nu se retrag, ca majoritatea animalelor, ci raspund interesului, intinzandu-si capul si studiind, la randul lor, observatorul. Au un corp cu o lungime de 5-7 mm, diferenta dintre femele si masculi fiind aproape insignifianta – ele sunt mai lungi cu 1-2 mm. Caracteristica distinctiva o constituie modelul zebrat de pe corpul lor, acoperit cu peri albi si negri. Acesti paianjeni minusculi au opt ochi, cei doi frontali fiind foarte mari, ceea ce le asigura o vedere binoculara excelenta. Sunt animale diurne, care vaneaza activ, ceea ce inseamna ca nu au nevoie de renumita panza de paianjen pentru a-si captura hrana. Se apropie usor de prada pana ajung la o distanta suficienta pentru a se napusti asupra acesteia – comportamentul lor in timpul atacului este comparabil cu cel al felinelor. Datorita privirii agere sunt capabil sa aprecieze exact distanta pana la victima si sa sara cu exactite. Pe langa insecte, se hranesc si cu nectar sau cu polen. Ritualul de imperechere consta intr-un dans pe care masculul il executa in fata femelei, leganandu-si picioarele din fata si miscandu-si abdomenul ritmic, in sus si in jos. Cu cat dansul este mai reusit, cu atat femela este mai dornica de imperechere. Nu se stie care parte a dansului reuseste sa le impresioneaza pe femele, dar cercetatorii studiaza in continuare acest aspect. In ciuda vederii lor bune, uneori masculii executa acest ritual in fata altor masculi (dimorfismul sexual fiind greu de sesizat) – lucru care conduce la declansarea unor lupte intre acestia. Dupa reproducere, femela depune un sac cu oua pe care il va pazi in permanenta. Micii paianjeni vor sta langa mama lor pana la a doua naparlire, cand sunt capabili sa se hraneasca singuri. www.zooland.ro