Morus bassanus este o pasare de apa, cea mai mare din randul speciilor care apartin familiei Sulidae. Exemplarele au gatul lung, aripile inguste si lungi, cu o deshidere de aproximativ 180 cm; cresc pana la 110 cm in lungime si pot cantari pana la 4 kilograme; penajul este foarte usor de remarcat. Exemplarele adulte au corpul acoperit cu pene albe, varfurile aripilor sunt negre, iar capul galbui prezinta caracteristica de a se decolora in timpul iernii. Ciocul este colorat intr-o nuanta foarte deschisa de albastru, ochii sunt albastri, inconjurati de o portiune de piele golasa albastruie, de forma unui inel, ceea ce le-a atras numele alternativ de “gasca cu ochelari”. Femelele si masculii sunt asemanatoare ca aspect, singura diferenta fiind aceea ca gastele prezinta niste linii verzi pe degetele de la picioare, pe cand la masculi acestea sunt colorate in galben. Pasarile tinere au penajul de culoare cafenie-maronie, cu pete albe, sub forma de pistrui, care se maresc odata cu inaintarea in varsta, pana cand intregul corp devine alb (dupa ce pasarea depaseste varsta de 5 ani). In sezonul de imperechere, care dureaza din martie pana in septembrie, gastele Morus bassanus se aduna in colonii mari, cea mai numeroasa dintre acestea fiind inregistrata in insula Bonaventure, Quebec si numarand peste 60.000 de pasari, insa 68 % din populatia lumii se imperecheaza in jurul coastei Marii Britanii, unde formeaza, de asemenea, grupuri mari – unul dintre acestea fiind remarcat in insulele St. Kilda, din Scotia. In timpul imperecherii produc o mare varietate de sunete, iar capul si gatul li se coloreaza discret in galben. Perechile formate pot ramane impreuna in timpul mai multor sezoane consecutive. Gastele de mare isi fac cuibul in acelasi loc, la construirea acestuia contribuind ambii parteneri. Ritualul de imperechere are loc in cuib si consta intr-o serie de gesturi reciproce: pasarile isi intind ciocurile si gaturile spre cer, isi ciocnesc cu delicatete ciocurile unul de altul si se ciugulesc si fac plecaciuni. Femelele depun un singur ou, iar puiul eclozeaza in 43 – 45 de zile si paraseste cuibul dupa alte 90. Ambii parinti contribuie la cresterea acestuia, mergand alternativ in cautarea hranei. Daca se intampla ca cel plecat sa intarzie mai mult timp, puiul va fi lasat singur, iar gasca, constienta de pericol, va zbura mai repede decat in mod normal, la capacitatea maxima. In acest timp, puiul vulnerabil poate fi omorat de pradatori sau chiar de pasari din aceeasi specie. Gastele de mare sunt pasari migratoare, in timpul iernii pornind in calatorie inspre Atlantic. Sunt foarte bune scufundatoare, plonjand in ocean de la inaltimi apreciabile. Desi zboara cu agilitate, avand aripi puternice, sunt foarte neindemanatice atunci cand ajung pe sol. In general, se hranesc cu peste mic (cod, hering, cu o lungime medie de 2,5 – 3,5 cm), pe care il “culege” de la suprafata apei. In ultima perioada, din cauza incalzirii globale, numarul pestilor, care constituie principala sursa de hrana a aceastor pasari, a scazut considerabil, ceea ce a determinat o scadere a numarului exemplarelor din specia Morus bassanus, mai ales ca urmare a acestor calatorii lungi in cautarea hranei pentru pui. Corina DovincaZooLand.ro