Face parte din familia Thesidiidae, care contine un numar de aproximativ 31 de specii cunoscute, de paianjeni veninosi. Numele comun al genului Latrodectus este de paianjen vaduva, fiind aplicat tuturor membrilor, chiar si in cazul speciilor in care masculii nu sunt devorati de catre femele, dupa ce le fertilizeaza. Vaduva neagra este una dintre cele mai cunoscute specii ale acestui gen. Este un paianjen de talie mijlocie, negru ca smoala, cu pete rosii pe abdomen. Traieste intr-o panza in forma de palnie, sub pietre, printre buruieni sau in adancimi ale solului. Veninul femelei este foarte periculos pentru oameni (masculii nu musca aproape niciodata). O injectie cu venin povenit de la o vaduva neagra poate fi letala, fiind similara cu veninul viperei, cobrei sau al crotalului si producand simptome foarte grave, cunoscute sub denumirea de latrodectism (de unde si numele speciei). Chelicerele – organele de inoculare a otravii – in forma de clesti, sunt in legatura cu organelle speciale, ce ocupa o mare parte din spatial cefalotoracelui, avand o capacitate de 3-5 mg de venin neurotoxic. Aceasta contine circa 12 aminoacizi si cateva fractiuni proteice, dintre care una are efecte toxice extrem de puternice. Vestea buna este ca paianjenul nu poate injecta, prin micile chelicere, decat o cantitate foarte mica de venin. Vestea proasta este ca aceasta cantitate este suficienta pentru a produce celui muscat dureri groaznice, neliniste, grimase ale fetei, hipertensiune arteriala, puls neregulat, abdomen acut, greturi, varsaturi etc.In Romania, vaduva neagra a fost descoperita la Sulina, in anul 1961 si pe o insula a lacului Razim, in anul 1971, dupa ce, vreme indelungata, s-a crezut ca a disparut. Corina DovincaZooLand.ro