Denumirea stiintifica: Oryctalogus cuniculus Raspandire:Pe intreg globul Iepurele salbatic european traieste astazi in cea mai mare parte a Europei, in America de Sud, Australia, Noua Zeelanda, dar si in cateva din insulele Atlanticului, Pacificului si in cele ale Oceanului Indian. Aceasta raspandire globala se datoreaza omului. Pentru inceput iepurele se gasea pe mesele imbelsugate sau ca simplu obiect de vanatoare, dar si ca rezerva de hrana pentru marinarii care acostau pe insule pustii. In zilele noastre a ajuns sa reprezinte un migrator, care se inmulteste tot mai mult si de care nu mai poti scapa. Aceste fiinte firave erau tinute in captivitate inca din timpul Imperiului Roman. Au aparut in Franta de la inceputul secolului XI, in Anglia in secolul XII, iar in Germania intre secolele XVI – XVII. Primii locuitori din Australia ( sec. XVIII ) au adus cu ei 24 iepuri si pe acest teritoriu. Atunci a avut loc pe continent o raspandire catastrofala a acestei specii. La mijlocul secolului XIX au ajuns si in noua Zeelanda, iar ulterior pana pe insulele de la marginea Antarcticii. Iepurele salbatic este cunoscut de toata lumea, desi de cele mai multe ori este confundat cu ruda lui apropiata iepurele de camp. Cu toate acestea exista diferente foarte clare intre cele doua specii. Traieste in zone nisipoase, pe dealuri unde cresc tufe dense si lemnoase. Micuta vietate este sensibila la fenomenele naturale extreme: ploi si furtuni, frig si vant puternic. Foarte rar acestia se intalnesc in regiuni cu umiditate crescuta. Coloniile de iepuri s-au adaptat foarte repede in zonele populate de oameni, ele fiind prezente chiar si in marile orase: in parcuri si in cimitire. Mod de viata Spre deosebire de iepurele de camp, cel salbatic traieste in comunitate si isi sapa adaposturi foarte ramificate si intinse in pamant. Foarte rar isi alege si alte adaposturi cum ar fi gramezile de lemne uscate, tufele sau scorburile naturale. Marile colonii sunt alcatuite din sute de iepuri salbatici. Acestia nu se deplaseaza mai mult de 1 km pe zi, iar zonele prin care trec sunt marcate cu urina. Reproducerea In Europa Centrala reproducerea se desfasoara intre luna februarie si luna iulie. Dupa imperechere perioada de gestatie este de 30 zile. Imediat dupa fatare, femela poate sa ramana din nou gestanta. Aceasta poate sa se reproduca si de 6 – 7 ori pe an si de fiecare data poate sa aiba 4 – 6 pui. De obicei sunt adusi pe lume intr-un adapost bine captusit cu fan si cu blana pe care iepurii maturi o pierd periodic. Puii sunt goi, orbi, surzi si cantaresc 40 – 45 g. Puii sunt lasati la caldura de catre mama, care se intoarce la ei de doua ori pe zi pentru a-i hrani. Dupa 8 zile incepe sa le creasca blanita, iar in a zecea zi li se deschid ochii. In captivitate, iepurasii traiesc aproximativ 10 ani. Media de viata a acelora care traiesc in mijlocul naturii este mult mai mica. Unii nu supravietuiesc nici macar un an. Dusmanii sprintenelor patrupede sunt vulpile, dihorii, vulturii sau ulii, dar si bufnita. De asemenea, acestea sunt urmarite si de nevastuici, ciori sau caini. Totusi, cel mai aprig dusman, acest lucru fiind valabil pentru orice animal, este omul. Hrana Iepurele salbatic este cunoscut drept un ierbivor, cu toate ca, atunci cand traieste in captivitate este hranit si cu carne. Mancarea de baza ramane totusi verdeata: diferite ierburi, trifoi, dar si cereale.Iepurele salbatic devine daunator mai ales in timpul iernii, cand roade scoarta coniferelor, astfel provocand uscarea acestora. ZooLand.ro