Antilopele Oribi pot fi intalnite in majoritatea tarilor din Africa Subsahariana, incepand din Senegal si pana in partea vestica si centrala a Etiopiei, sudul Somaliei, estul Keniei; in nordul continentului fiind raspandite in Botswana, Uganda si Angola, cu o distributie discontinua in Mozambic, Zimbabue si sudul si centrul Africii de Sud. Habitatul specific este reprezentat de tinuturile deschise, acoperite cu iarba sau regiunile cu tufisuri. Fiind dependente de apa, antilopele Oribi evita intinderile aride. Oribi cresc pana la 110 cm. in lungime, inaltimea la umeri fiind de maximum 66 cm.; si ating o greutate medie de 12-22 kg. Pot alerga foarte repede, viteza la care ajung fiind de 40-50 km/h. Speranta de viata in captivitate este de 14 ani. Spatele si partea superioara a pieptului acestor animale sunt de culoare galbena sau portocaliu-maronii. Gatul, barbia, pieptul, abdomenul si crupa sunt albe. Coada este scurta si stufoasa, fiind neagra sau maro inchis pe partea superioara si alba pe deasupra. Banda in forma de semiluna a blanii de desupra ochilor este o carcateristica prin care aceaste specie se diferentiaza de celelalte specii de antilope. Dedesubtul fiecarei urechi se afla o glanda olfactiva sub forma unei pete granulate, rotunde si negre. Narile sunt proeminente si rosii. De-o parte si de alta a fetei se afla niste cute verticale care gazduiesc glandele preorbitale. Acestea produc a secretie parfumata, care foloseste animalelor in marcarea teritoriului. Numai masculilor le cresc coarne, subtiri si drepte, cu varfurile netede si ascutite si cu lungimea de maximum 19 cm. Ourebia ourebi este posesoarea a sase seturi de glande olfactive, mirosul transmitandu-i o multitudine de informatii importante. In consecinta, chiar si atunci cand sunt acoperite cu ierburi inalte, animalele se afla in permanent contact unele cu celelalte. Cea mai mare dintre aceste glande se afla sub ureche si este de marimea unei orbite oculare. Apoi sunt glandele situate in santul din fata ochilor, cele din vintre, cele de sub smocurile lungi de par de pe picioarele din fata si cele de sub smocurile mai scurte de pe jaret (articulatia membrului posterior), ca si cele aflate in despicatura copitei. Fiecare dintre aceste glande olfactive joaca un rol important in comunicarea dintre animale. Masculii isi marcheaza teritoriul muscand un fir de iarba si apoi frecandu-si glanda oculara de el. Glanda din vintre se crede ca este folosita pentru imperechere si pentru transmiterea semnalelor de alarma, iar secretiile din jurul urechilor produc o aura olfactiva, care identifica fiecare individ. Glandele de pe picioare si cele de pe genunchi lasa, probabil, o dara pentru marcarea teritoriului. Photo: kznwildlife.com Corina DovincaZooLand.ro