Cu milioane de specii existente, regatul animalelor este gazda celor mai cool, ciudaţi şi fascinanţi indivizi. Fiecare animal are obiceiul său bizar, care ăl diferenţiază de celelalte. Vă prezentăm doar a mostră cu bizarerii ale animalelor, pentru a vă reaminti cât de cool este Mama-Natură! Unele specii de fluture beau lacrimi de broască ţestoasă – Cu atâtea flori, este greu pentru fluturii din Amazon să includă şi sodiu în dieta lor. Aşa că fluturii din această regiune sunt atraşi de lacrimile broaştelor, deoarece conţin sare şi implicit sodiu, un mineral important care nu prea este de găsit zona de vest a pădurii amazoniene. Spre deosebire de fluturi, broaştele ţestoase obţin suficient sodiu din dieta lor carnivoră. Însă ierbivorele încearcă să dezvolte cât mai multe strategii pentru a obţine sodiul. Gândacii de bălegar navighează urmând direcţia Căii Lactee – În ciuda modului în care este privit, gândacul de bălegar se dovedeşte a avea talente ascunse. Oamenii de ştiinţă au descoperit că această mică vietate este singura insectă despre care s-a demonstrat că se foloseşte de Calea Lactee pentru a se orienta. Gândacilor de bălegar nu le pasă în ce direcţie merg; vor doar să se îndepărteze de sursa de bălegar, unde, dacă s-ar întoarce, ar rămâne fără propria bilă (de bălegar). Pentru asta, se suie pe propriul bulgare de bălegar şi scrutează cerul, mişcările făcute fiind asemuite cu un dans. Când un gândac se uită în sus, acesta percepe Soarele, Luna şi tiparul luminii polarizate, după care se ghidează. Acest gândac, însă, se poate orienta şi în lipsa celor doi aştri, fapt dovedit de mai multe experimente. Delfinii nu dorm – De fapt, delfinii dorm doar pe jumătate. Cum se poate asta? Practic, îşi "închid" jumătate din creier, lăsând cealaltă jumătate activă şi o fac alternativ, odihnind şi folosind câte o parte. De exemplu, dacă emisfera stânga se odihneşte, ochiul drept nu mai poate vedea. Delfinii pot dormi în mai multe feluri. Pot dormi plutind aproape de suprafaţă apei, lăsând afară doar partea de care au nevoie pentru a respira, ceea ce îi lasă prea vulnerabili la atacuri din partea altor delfini sau prădători. De aceea, delfinii dorm de obicei în cupluri. Unul dintre ei înoată şi îl apară pe cel care se odihneşte, acesta plutind în urmă primului. Veveriţele se împarfumează cu miros de şarpe – Pentru a scăpa mai uşor de cel mai temut prădător de-al lor, şarpele cu clopoţei, veveriţele din California încearcă să miroasă cât mai bine ca… un alt şarpe. Ele caută ca pe veritabile comori pieile năpârlite de şerpi, pe care le mestecă. Pasta rezultată şi-o întind cu limba pe blăniţă, astfel că ele nu mai miros ca o „pradă” pentru şerpi, ci ca un potenţial „rival” de care ar fi bine să stea departe. Mai importatnt este ca puii de veveriţă să fie „parfumaţi” astfel, pentru că ei nu au încă în sânge proteinele care să le asigure imunitatea la venin, cum ajung să aibă veveriţele adulte. Crocodilii nu îmbătrânesc – În timp ce majoritatea animalelor îmbătrânesc, obosind mai uşor şi pierzându-ţi apetitul, crocodilii şi broaştele nu cunosc această noţiune – ceea ce înseamnă că şi la 50 de ani, şi la 100, vor fi în formă ca la începutul vieţii. Dacă au mâncare de ajuns, crocodilii sunt perfect sănătoşi, întodeauna! Acest lucru nu îi face, însă, nemuritori: pot deveni pradă pentru alte animale, se pot accidenta şi se pot îmbolnăvi. Dar biologic rămân întotdeauna tineri: recordul pentru cel mai în vârstă crocodile este de 112 ani, iar pentru cea mai în vârstă broască ţestoasă – 183 de ani. Sursa: The Dodo