Pinguinii sunt unele dintre cele mai drăguţe animale, dacă stăm să ne gândim la mersul lor ce pare „înghesuit” şi la înfăţişarea extrem de simpatică. Cu toate aceste, nu mulţi sunt cei care s-au interesat de vieţile lor, de lucrurile interesante pe care ştiu să le facă şi de adaptările pe care le-au suferit. Vă prezentăm câteva curiozităţi despre aceste animaluţe ce par desprinse din desenele animate. Dacă până acum vă declaraţi admiratori ai pinguinilor, cu siguranţă după ce veţi citi acest articol vă veţi simţi fani înfocaţi. În funcţie de omul de ştiinţă întrebat, veţi afla că există între 17 şi 20 de specii de pinguini în viaţă, majoritatea trăind în partea sudică a globului. Cei mai nordici pinguini trăiesc pe Insulele Galapagos, aflate chiar în apropiere de Ecuador. Cum de rezistă acolo? Ei bine, clima nu este una foarte fierbinte, ci uscată şi moderată. Bineînţeles, frumoşii pinguini s-au adaptat la temperaturile existente. Unele specii de pinguini înoată cu o viteză uluitoare şi pot ţâşni din apă pe o banchiză cu o viteză la fel de mare. Cum reuşesc să facă acest lucru? Biologii marini au observat că pasărea eliberează dintre pene bule mici de aer. În acest fel, pe măsură ce bulele sunt eliberate, frecarea apei cu penajul pinguinului se reduce şi viteza acestuia se măreşte considerabil. Majoritatea pinguinilor înoată cu o viteză de 7-11 kilometri pe oră, în timp ce pinguinul papua, cel mai rapid înotător, poate atinge o viteză de 37 de km pe oră. Pinguinii nu poartă acel tuxedo pentru a fi la modă, ci pentru că îi ajută să se camufleze, atunci când sunt în apă. Priviţi de sus, se văd una cu oceanul, în timp ce, văzuţi de jos, suprafaţa albă de pe burtă se potriveşte de minune cu lumina ce pătrunde în apă, văzută din adâncuri. Asemenea celorlalte păsări, pinguinii nu au dinţi. În schimb, pe pereţii cavităţii bucale se găsesc nişte striaţii cărnoase ce le „ghidează” peştii spre gât. Pinguinii sunt carnivori. Aceştia se hrănesc cu peşte, calmar, crab şi alte fructe de mare pe care le prind în apă. În timpul verii, un pinguin de mărime medie va mânca aproximativ 1 kilogram de carne, în timp ce iarna doar o treime din această cantitate. Mâncând atât de multe fructe de mare, automat pinguinii beau şi foarte multă apă sărată, lucru ce nu pare să îi deranjeze deloc. De ce? Pentru că s-au adaptat! Glanda supraorbitală, situată deasupra ochilor, filtrează sarea, astfel încât să nu ajungă în sânge, iar aceasta este apoi eliminată prin cioc şi prin intermediul strănutului. O altă glandă ce i-a permis pinguinului să se adapteze la mediul înconjurător este glanda care produce ulei. Acesta îi face impermeabili şi îi ajută să fie mai alunecoşi, atunci când sar în apă. O dată pe an, pinguinii năpârlesc total. Majoritatea păsărilor năpârlesc parţial, în diferite perioade ale anului, însă acestora li se întâmplă doar o dată pe an, total. Fără pene, aceştia nu pot înota şi nici nu pot face rost de hrană, astfel că, înainte de năpârlire, se îndoapă bine de tot cu mâncare, pentru a rezista timp de 2-3 săptămâni, până le reapar penele. Ritualurile de împerechere ale pinguinilor variază în funcţie de specie. În general, masculul atrage femela atât vizual, cât şi prin sunetele produse. Pentru a atrage atenţia unei femele, masculul construieşte un cuib, în zonele speciale rezervate cuiburilor, de pe ţărm. Apoi, când sunt pregătiţi pentru împerechere, aceştia stau cu spatele curbat şi cu aripile deschise, scoţând sunete puternice şi plimbându-se ţanţos, pentru a atrage atenţia femelelor. În cele mai multe dintre cazuri, pinguinul rămâne cu aceeaşi parteneră mulţi ani sau cel puţin până cei doi devin părinţi. Masculul este cel care se ocupă de incubarea oului. Acesta stă pe picioare şi ţine oul sub picioare, într-o încreţitură a abdomenului, care conţiune numeroase vase de sânge ce transferă căldura corpului către ou. În timp ce masculul se îngrijeşte de pui, femela pleacă să se hrănească (chiar şi pentru două săptămâni), după care ia locul masculului la incubare, în timp ce acesta pleacă să se hrănească. După ce iese puiul, ambii părinţi îl îngrijesc. Sursa: Smithsonian