10 animale care trăiesc în zăpadă și cum supraviețuiesc frigului. Iarna a sosit, la fel și vremea rece. Asta dacă locuiești într-un loc unde chiar se face frig. Pentru aceste 10 animale, locul în care trăiesc este mereu rece. Ele sunt cunoscute sub numele de chionofili, adică organisme care iubesc și prosperă în zăpadă. 10 animale care trăiesc în zăpadă Aceste animale adaptate la vreme rece au evoluat pentru a rămâne calde și bine hrănite, chiar și în cele mai aspre condiții. Află cum reușesc acest lucru mai jos: 1. Ursul polar Unul dintre cele mai cunoscute animale ale climatului rece este ursul polar. Este cel mai mare urs din lume și un simbol al forței și perseverenței în sălbăticie. Urșii polari au pielea neagră și blana transparentă. Chiar și limbile lor sunt albastre! Blana lor este uleioasă, ceea ce ajută la respingerea apei, prevenind astfel pătrunderea umidității și răcirea corpului. Unde trăiesc urșii polari? Acești urși albi se află în vârful lanțului trofic din Cercul Arctic. Ei pot fi găsiți în mai multe țări situate în apropierea Oceanului Arctic, inclusiv Norvegia (în special arhipelagul Svalbard), Rusia, Statele Unite (Alaska), Canada și Groenlanda. Petrec mare parte din viață în apă, vânând pentru hrană. Ce mănâncă urșii polari? Hrana principală a urșilor polari sunt focile, în special focile inelate și cele cu barbă, pe care le vânează folosind gheața marină ca platformă. Urșii polari așteaptă la găurile de respirație ale focilor sau în locurile unde acestea ies pe gheață. Pe lângă foci, mai consumă ocazional și alte animale, cum ar fi morsele, belugile, ouăle de păsări și hoituri. De asemenea, gheața este esențială pentru deplasare, odihnă și împerechere. Sunt urșii polari în pericol? Din cauza schimbărilor climatice, ghețurile se topesc, iar populația de urși polari este în scădere. Se estimează că, în prezent, există aproximativ 20.000 de urși polari în lume. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) îi clasifică drept o specie vulnerabilă. 2. Leopardul zăpezilor Blana cenușiu-albicioasă, cu aspect pietros, a leopardului zăpezilor îl ajută să se camufleze perfect în peisaj. Se confundă atât de bine cu mediul înconjurător, încât este adesea numit „fantoma munților”. Are picioare posterioare puternice, care îi permit să sară de 6 ori lungimea propriului corp, și o coadă lungă, folosită pentru echilibru și căldură. Unde trăiesc leoparzii zăpezilor? Leoparzii zăpezilor se găsesc în munții înalți și accidentați ai Asiei Centrale: Afganistan, Bhutan, China, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Mongolia, Nepal, Pakistan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan. Sunt extrem de adaptați la viața în medii montane reci. Ce mănâncă leoparzii zăpezilor? Acești prădători carnivori se hrănesc cu ibecși de munte, oi albastre tibetane, oi sălbatice și alte capre montane. De asemenea, vânează și animale mai mici, precum iepuri și păsări. Leoparzii zăpezilor sunt prădători de ambuscadă, specializați în navigarea terenurilor dificile. Sunt leoparzii zăpezilor în pericol? Deși sunt incredibil de frumoși, leoparzii zăpezilor sunt o specie amenințată. Schimbările climatice, pierderea habitatului, lipsa hranei și braconajul sunt principalele pericole care le pun în pericol supraviețuirea. Se estimează că populația globală de leoparzi ai zăpezilor numără mai puțin de 10.000 de indivizi maturi și că aceasta va scădea cu aproximativ 10% până în 2040. 3. Pinguinii imperiali Pinguinii sunt cele mai elegante animale din emisfera sudică adaptate la frig. Dintre toate speciile de pinguini, cel imperial este cel mai mare, având o înălțime de aproximativ 1,2 metri și o greutate de până la 45 kg. Ei au pene dense, negre și albe, cu un colorit portocaliu-gălbui în jurul capului, gâtului și pieptului. Un fapt interesant despre pinguinii imperiali: pentru a rezista nopților geroase din Antarctica, se strâng în grupuri rotative, astfel încât toți membrii grupului, inclusiv puii, să se încălzească uniform. Unde trăiesc pinguinii? Majoritatea speciilor de pinguini trăiesc în regiunea Antarcticii, dar pot fi găsiți și pe coastele Americii de Sud, Africii, Australiei și pe insulele subantarctice. Ce mănâncă pinguinii? Pinguinii se hrănesc în principal cu fructe de mare, dieta lor incluzând pești, calmari și krill. Sunt excelenți înotători și se scufundă în apă pentru a-și prinde prada. Cât trăiesc pinguinii? Durata de viață a pinguinilor variază în funcție de specie. În medie, pot trăi între 15 și 20 de ani în sălbăticie. Unele specii pot atinge vârste mai înaintate în condiții favorabile. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) clasifică cele 18 specii de pinguini cu statut de conservare ce variază de la “cel mai puțin îngrijorător” până la “pe cale de dispariție”. 4. Morsa Morsa este un animal unic adaptat la frig, cu un aspect distinctiv. Aceste mamifere marine pot ajunge până la 3,3 metri în lungime și cântări peste o tonă! Morsa este cunoscută pentru sunetele puternice pe care le scoate, acestea putând fi auzite de la distanță. Ele joacă un rol esențial în ecosistemul marin și sunt perfect adaptate la mediul Arctic. Dar supraviețuirea lor este pusă în pericol de schimbările climatice, care afectează habitatul lor de gheață. Unde trăiesc morsele? Există 2 subspecii de morse: Morsa atlantică, care trăiește în largul coastelor Canadei și Groenlandei Morsa pacifică, care se găsește pe coastele Rusiei și Alaskăi Ce mănâncă morsele? Morsele se hrănesc în principal cu nevertebrate, în special moluște precum scoicile. Ele folosesc mustățile sensibile (vibrisele) pentru a detecta prada pe fundul oceanului. Pe lângă moluște, mai consumă creveți, crabi, viermi marini, corali moi, tunicieri și castraveți de mare. Ocazional, pot vâna și pești. Un detaliu distinctiv: mustățile lor pufoase și colții lungi! Acești colți sunt de fapt dinți canini care continuă să crească pe tot parcursul vieții și nu sunt folosiți pentru a mânca. Morsa își folosește colții pentru a se ridica din apă și a se deplasa pe gheață. De ce sunt morsele în declin? În trecut, morsele erau vânate excesiv pentru grăsimea și colții lor, fiind folosite pentru combustibil și comerț. Astăzi, însă, cea mai mare amenințare este schimbarea climatică. Pe măsură ce gheața arctică se retrage, morsele rămân fără spațiu suficient pentru a se odihni în timpul migrației. În loc să stea pe ghețari, ele sunt forțate să se adune pe insule stâncoase mai mici, care nu pot susține numărul lor mare. Unele se îneacă din lipsa unor locuri de odihnă, iar altele cad de pe stânci în încercarea de a găsi un loc sigur. Acest fenomen a fost documentat în documentarul „Our Planet” de pe Netflix, prezentat de David Attenborough. Imaginile sunt foarte greu de privit. 5. Bufnița polară Bufnița polară este una dintre cele mai populare specii de bufnițe din lume. Este cunoscută pentru penajul său alb uimitor, care îi oferă un excelent camuflaj în peisajele acoperite de zăpadă. De-a lungul timpului, a devenit un simbol al frumuseții și misterului Arcticii. Unde trăiesc bufnițele polare? Bufnițele polare se găsesc în America de Nord, în special în Cercul Arctic și nordul Statelor Unite. Ele pot fi întâlnite și în Europa și Asia. În timpul iernii, bufnițele polare migrează spre nordul Statelor Unite, unde pot fi observate ziua, așezate pe stâlpi de gard sau crengi de copac. Datorită penajului alb cu pete negre, se pot camufla ușor în peisaj, dar ochii lor galbeni strălucitori le trădează prezența. Ce mănâncă bufnițele polare? Bufnițele polare sunt păsări de pradă extrem de inteligente și agile. Ele vânează în principal mici mamifere, precum lemingii, șoarecii de câmp și cei obișnuiți. Pot captura și prăzi mai mari, cum ar fi iepurii, iepurii arctici și alte păsări. Printre păsările vânate de bufnițele polare se numără rațele, gâștele, păsările cântătoare și chiar alte răpitoare. Un fapt interesant despre bufnițele polare este că sunt cele mai grele bufnițe din America de Nord. Cântăresc în jur de 1,8 kg datorită penajului lor gros, care le izolează de frig. Spre deosebire de majoritatea bufnițelor, cele polare nu sunt nocturne, deoarece în Cercul Arctic zilele pot fi foarte lungi, iar ele sunt active în timpul zilei. 6. Renul (Caribu) Caribu este un alt animal emblematic al climatului rece, mai ales în perioada Crăciunului. Aceste animale preferă frigul deoarece nu suportă insectele care îi deranjează în timpul verii. Se știe că aleargă pe distanțe lungi pentru a scăpa de acești dăunători. Unde trăiesc renii? Renii se găsesc în America de Nord, Europa și Rusia. În țările europene, au fost domesticiți și sunt folosiți în mod tradițional la transport și alte activități. Caribu și ren – sunt același animal? Da, caribu și renul aparțin aceleiași specii (Rangifer tarandus). În Europa și Asia, termenul “ren” se referă în special la animalele domesticite sau semi-domesticite. În America de Nord, “caribu” desemnează populațiile sălbatice. Un aspect unic al caribului este că atât masculii, cât și femelele, își dezvoltă coarne, o caracteristică rară în rândul speciilor de cerbi. Ce mănâncă caribuii? Caribuii sunt erbivori și se hrănesc cu o varietate de plante, inclusiv ierburi, rogoz, mușchi, licheni (în special lichenul renilor), frunze și crenguțe. Un alt aspect fascinant: copitele lor sunt goale pe interior, ceea ce le permite să sape prin zăpadă pentru a găsi hrană. Corpurile scurte și blana deasă îi ajută să-și păstreze căldura, în timp ce picioarele lungi le facilitează deplasarea prin zăpadă. 7. Balena beluga (Delfinul alb) Balenele beluga sunt un alt animal unic adaptat la clima rece. Se găsesc predominant în regiunile arctice și sub-arctice. Ele trăiesc în apele reci de coastă din jurul Americii de Nord, Rusiei și Groenlandei. Sunt adesea observate în Oceanul Arctic, în special în Marea Bering, Arhipelagul Arctic Canadian și în jurul Groenlandei. Belugile au capacitatea de a călători în estuare și bazine fluviale, explorând și zonele de apă dulce. Navigatorii timpurii au observat sunetele pe care le scot – scârțâituri și ciripituri – și le-au supranumit „canarii mării”. Ce mănâncă balenele beluga? Belugile sunt animale sociale care vânează și migrează în grupuri (numite poduri). Au o dietă diversificată, care include pești, crustacee și cefalopode. Printre prăzile lor se numără somonul, heringul, codul, creveții, calmarul și caracatița. Obiceiurile alimentare variază în funcție de locație și sezon. Sunt balenele beluga în pericol? Deși joacă un rol esențial în ecosistem, balenele beluga sunt amenințate de forajul petrolier și zgomotul submarin, care le afectează habitatul și sănătatea. Conform Listei Roșii IUCN, balenele beluga sunt clasificate ca fiind aproape amenințate (“Near Threatened”). 8. Vulpea arctică Vulpea arctică s-a adaptat în mod impresionant la viața în tundră. Blana sa este albă pur în timpul iernii, oferindu-i camuflaj perfect în zăpadă. Se schimbă în maro/gri în lunile mai calde, pentru a se potrivi cu peisajul tundrei fără zăpadă. Cum supraviețuiește vulpea arctică? Comparativ cu alte specii de vulpi, cea arctică are urechi și bot mai scurte, ceea ce o ajută să piardă mai puțină căldură. Poate rezista la temperaturi de până la -50°C! Alte adaptări ale vulpii arctice includ: ✅ Picioare acoperite cu blană – pentru protecție împotriva frigului ✅ Coada stufoasă – o folosește pentru a se înfășura și a-și păstra căldura ✅ Un strat gros de grăsime – care îi oferă izolare termică în timpul iernii grele Ce mănâncă vulpea arctică? Vulpea arctică vânează mici mamifere, cum ar fi lemingii, dar este și un scavenger (adică mănâncă resturile altor prădători). De multe ori, urmează urșii polari pentru a se hrăni cu rămășițele prăzii lor. Când hrana este rară, vulpea arctică poate consuma și vegetale, demonstrând o dietă oportunistă. Ea îi permite să supraviețuiască chiar și în cele mai dure condiții. 9. Foca arpa (Focă de Groenlanda) O altă adorabilă creatură a regiunilor reci, foca arpa are o blană groasă și uleioasă, precum și un strat generos de grăsime, care o ajută să rămână caldă în apele înghețate ale Arcticii. Puii de focă sunt recunoscuți pentru blana lor pufoasă și albă, pe care o păstrează până la vârsta de aproximativ 2 săptămâni. După această perioadă, începe să le crească blana închisă la culoare. Unde trăiesc focile arpa? Aceste foci pot fi găsite în zonele de coastă ale Canadei, Groenlandei, Norvegiei și Rusiei. Ele migrează în funcție de anotimpuri, căutând zone de hrănire bogate. Ce mănâncă focile cu harfă? Focile arpa sunt carnivore, hrănindu-se în principal cu pești și nevertebrate. Dieta lor include: 🐟 capelin, hering, cod și cod polar 🦐 krill și crustacee mici Aceste foci sunt vânători adaptabili, folosindu-și mustățile sensibile pentru a detecta prada în apele reci. Sunt focile arpa pe cale de dispariție? În prezent, nu sunt clasificate ca fiind în pericol de dispariție. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) le consideră o specie cu risc scăzut. Dar încă sunt vânate pentru blana lor, deși acest subiect a devenit extrem de controversat în ultimii ani, ceea ce a dus la restricții mai mari privind vânătoarea. Citește și: Câinii husky, adorabili pe pârtiile din stațiunea Harghita Băi 10. Iepurele arctic Iepurele arctic este fără îndoială unul dintre cele mai adorabile animale ale regiunilor reci. Spre deosebire de alte rase de iepuri, cel arctic nu hibernează în timpul iernii. În schimb, s-a adaptat la tundră prin blana sa groasă și urechile scurtate. În timpul iernii, blana sa rămâne albă ca zăpada, oferindu-i un camuflaj perfect. Primăvara, aceasta se transformă într-o nuanță de gri-albastru, pentru a se potrivi cu stâncile și vegetația din jur. Unde trăiesc iepurii arctici? Iepurele arctic se găsește în regiunile arctice ale Americii de Nord și Groenlandei. Habitatul lor include tundra deschisă și zone montane stâncoase, potrivit discovermagazine.com. Ce mănâncă iepurii arctici? Iepurele arctic este erbivor, hrănindu-se cu rădăcini, fructe de pădure, mușchi și alte plante. Aceștia au fost odinioară o sursă importantă de hrană și îmbrăcăminte pentru triburile nativilor americani. Fiind prădători, iepurii arctici au dezvoltat o viteza incredibilă. Ajung să se deplaseze cu până la 64 km/h prin zăpadă și gheață, pentru a scăpa de prădători. Citește și: Un bărbat a fost înghițit de o balenă și apoi scuipat afară: „Am simțit o textură lipicioasă pe față” VIDEO