Pisica este un alpinist desavarsit, care adora inaltimile. Natura a inzestrat-o cu gheara ascutite, musculatura puternica si o coloana vertebrala felxibila, plus un strop de veleitati de catarator neinfricat, toate pentru ca pisica sa fie la inaltime. Echiparea este special adaptata mediului natural (copaci), dar oare in jungla orasului isi mai dovedeste eficacitatea? Din pacate nu! Ghearele incovoiate nu se prind de metal, plastic sau piatra la fel de ferm, precum de scoarta copacilor. Aptitudinile de alpinist mostenite genetic de pisica nu se mai aplica la fel in cazul traiului la bloc. Asa se face ca, odata cu sosirea sezonului cald, ferestrele blocurilor se deschid pentru a face mai suportabila caldura inabusitoare dintre cei patru pereti de beton, iar pisicile isi scot tantose capul, spre o lume noua lor, ascunsa pana atunci in spatele sticlei. Cabinetele veterinare au raportate o crestere a accidentelor primavara si vara, multe dintre ele cauzate de caderea de la inaltime. Datorita numarului mare de astfel de incidente, specialistii au inventat un nou termen medical: sindromul caderii de la inaltime. Sindromul caderii de la inaltime se refera la intreaga paleta de leziuni si afectiuni provocate de impactul cu solul a pisicii cazute de la etaj. Statistic vorbind, 90% dintre victimele unui astfel de accident, supravietuiesc, cu sau fara sechele. Cu toate acestea procentul nu e intru-totul veridic, deoarece multi dintre stapanii ai caror pisici au decedat, nu s-au mai prezentat la medicul veterinar. Chiar daca procentul e unul ridicat, niciun stapan de pisica nu ar trebui sa se culce pe o ureche sperand ca pisica sa nu va patii nimic. Pisicile nu se tem de inaltime, ba chiar se descurca foarte bine in locurile inalte. Nicio pisica nu va sari de la fereastra in mod voit. Caderile de la etaj se intampla accidental. Pisica iese pe pervaz, se tolaneste la soare si atipeste. Moment in care isi pierde echilibrul si cade. Sau, iesita pe blacon sa admire lumea, pisica este atrasa de vreo pasare sau gaza miscatoare. Din dorinta acerba de a o vana, felina face o miscare necugetata si pica de la etaj. Acestea sunt scenariile cel mai des intalnite; foarte rar pisicile se arunca singure in gol. Un criteriu important in cresterea sanselor de supravieutire il reprezinta inaltimea (etajul) de la care cade pisica. Paradoxal, caderea de la etajul 2 poate produce mai multe leziuni decat caderea de la etajul 6. Cum este posibil? O distanta mai mare ofera pisicii timpul si spatiul necesar pentru a adopta pozitia optima de aterizare. Se stie ca pisicile cad (aproape) mereu in picioare, astfel protejandu-se de raniri. In momentul caderii, felina executa o serie de manevre pentru a se aseza in pozitia de aterizare, adica cu membrele inspre sol. Odata corpul ajuns in pozitia dorita, fiind pregatit de aterizare, muschii se relaxeaza. Relaxarea musculara permite o aterizare usoara si flexibila; mai intai ating pamantul membrele anterioare, urmate lejer de cele posterioare. Caderea de la etajul 2 este scurta, iar pisica nu are timp sa se redreseze. Corpul este in soc si extrem de incordat. Rigiditatea corpului cumulata cu o pozitie de aterizare insuficient pregatita, provoaca o sumedenie de leziuni. De aceea, o cadere de la o inaltime mai mare poate fi mai avantajoasa pentru pisica decat cea de la un etaj inferior. De mare importanta este si suprafata pe care cade pisica. Iarba si pamantul afanat (gradina de langa bloc) absoarb din socul impactului si produc raniri mai usoare. In contrabalanta, betonul sau pavajul cresc ferocitatea impactului. Chiar daca multe pisici supravietuiesc impactului, asta nu inseamna ca scapa nevatamate. Uneori, leziunile dobandite sunt atat de severe incat pisica va deceda mai tarziu, in cabinetul veterinar. Iata cele mai frecvente traume ale pisicilor cazute de la inaltime: – Traumatisme ale pieptului: coaste fracturate, perforarea plamanilor, pneumotorax (acumulare de aer in spatiul pleural), hemoragii ale plamanilor etc. – Fracturi ale membrelor – Fracturi ale bazinului, dislocarea soldului: destul de frecvente, din cauza aterizarii pe membrele posterioare. In acest fel, tot socul este preluat de bazin, care sufera diverse traume. – Traumatisme ale craniului: fracturi, fisuri, mobilizarea mandibulei, pierderea dintilor etc. – Traumatisme ale coloanei vertebrale – Traumatisme abdominale: hemoragie interna, rupturi de ficat, splina, vezica urinara, afectari ale rinichilor, hernie etc. In momentul in care ati constatat caderea pisici, mergeti repede si recuperati-o. Chiar daca nu a suferit leziuni grave, pisica este in soc, cu atat mai mult cu cat se afla pe un teritoriu necunoscut. Cautati pe sub tufele, arbustii din jur, deoarece multe pisici se retrag la adapost pentru a se linisti. Cand ati gasit pisica, analizati rapid leziunile si grabiti-va spre medicul veterinar. Sunt sanse mari de supravietuire daca pisica primeste ajutor in primele ore de la accident. Chiar daca pare sa nu aiba vreo suferinta vizibila, nu amanati vizita la veterinar. Animalul poate avea leziuni interne, care sa ii puna viata in mare pericol. Cel mai usor este sa preveniti. Multi stapani isi lasa pisica nesupra-vegheata pe balcon sau pervaz, mizand pe faptul ca pana ina cel moment nu au cazut sau ca pisica lor este foarte grijulie. Este nevoie de un singur moment de neatentie pentru ca toata aceasta statistica sa fie data peste cap, iar animalul iubit sa isi piarda viata. De aceea, acest risc nu trebui asumat sub nicio forma. Dotati ferestrele cu plase de tipul celor anti-tantari. In acest fel, puteti aerisi incaperea si protejati si pisica. Montati in jurul balconului plase de sarma (cu ochiuri mari), care sa permita o buna ventilatie si vizibilitate, dar si un obstacol in calea pisicii. Daca ferestrele sau balconul nu sunt asigurate, atunci nu lasati pisica afara nesupravegheata. Stati alaturi de ea, sprijiniti-o cu o mana si bucurati-va amandoi de priveliste. Sursa foto: 1, 2 Nicolae Hasegan ZooLand.ro