Gerbilii sunt animale robuste si rezistente, care au o sanatate de fier, mult mai puternica decat a multor alte rozatoare de companie. In jur de 90% din gerbilii de companie nu se confrunta niciodata in viata lor cu probleme majore de sanatate, care sa necesite vizita la cabinetul veterinar. Totusi exista posibilitatea ca la un moment dat animalul dumneavoastra sa nu fie in cea mai buna forma si sa se imbolnaveasca. Este important sa descoperiti la timp problema si sa ii oferiti asistenta medicala de specialitate la timp. O boala este mai usor de tratat daca este descoperita in faza incipienta. Acest articol are menirea sa va ajute sa recunoasteti mai usor unele afectiuni atunci cand ele debuteaza, si nu se doreste o lucrare stiintifica. Nas rosu Multi proprietari de gerbili observa ca nasul animalelor proprii este rosu, iritat, inflamat, sangerand si presupun ca este cauza unei lupte intre colocatari. Gresit! Nasul inflamat sau nu, dar cu secretii rosietice in jur este rezultatul unei alergii, de cele mai multe ori la asternut, in special cel de pin sau cedru. Gerbilii au mucusul de culoare rosie, usor de confundat cu sangele. Schimbati tipul de asternut si curatati bine cusca, pentru a indeparta agentul iritativ. Nasul rosu mai poate aparea si de la sapatul prea intens sau de la rosul gratiilor de metal ale custii. In acest caz optati pentru un acvariu. Motive de ingrijorare trebuie sa aveti atunci cand nasul iritat este invadat si de o infectie bacteriana. In aceasta situatie cereti sfatul unui medic veterinar, care va va recomanda o solutie antibiotica. Afectiuni respiratorii Acestea sunt destul de frecvente la gerbilii domestici si lipsesc cu desavarsire la cei salbatici. Principalele cauze sunt asternutul nepotrivit si igiena precara din cusca/ acvariu. Fecalele in exces: degaja amoniac care irita mucoasele respiratorii sau favorizeaza inmulirea germenilor microbieni. Daca apropiati urechea de animal veti auzi sunete asemanatoare unor suieraturi sau pocnituri atunci cand respira. Pe langa aceste semne veti mai observa: sufocare, apatie, oboseala, blana ciufulita, animalele stau retrase intr-un colt si nu mai mananca. O vizita la medicul veterinar este necesara pentru a descoperi exact cauza si tipul de infectie si pentru a va oferi un tratament antibiotic eficient. Tumori ale glandei olfactive Dupa cum spuneam in alt articol la descrierea fizica a gerbilului, acesta poseda pe abdomen o glanda olfactiva sau a mirosului, al carei produs de secretie contine feromoni cu rol esential in imperechere si recunoasterea fiecarui individ. Aceasta apare ca un cerculet lipsit de par, in centrul abdomenului. In anumite circumstante, mai ales la masculii in varsta, tumorile invadeaza aceasta glanda, care va aparea marita, iesita in relief si inflamata. La palpare se simte ca un nodul. Este necesara o interventie chirurgicala de indepartare a tumorii. Alte tumori Atat benigne cat si maligne, sunt des intalnite la gerbilii de casa. De aceasta data femelele peste 2 ani sunt cel mai afectate. Cancerele ovarelor sunt destul de frecvente in cazul lor, evolueaza mai rapid si se pot extinde la alte tesuturi din vecinatate. Tumori se mai intalnesc adesea si la nivelul urechilor, nasului sau bazei cozii. Periodic (mai ales daca aveti exemplare in varsta), cand mangaiati animalul palpati atent aceste zone, pentru a descoperi la timp neoplasmele. Pierderea cozii Este mai mult o conditie fizic nefavorabila decat o boala. un gerbil isi poate pierde coada prin mai multe feluri: in timpul unor dispute cu alti confrati, poate ramane blocata in roata sau in anumite elemente din interiorul custii sau cand este apucat de coada de catre stapan. Niciodata sa nu apucati un animal de coada. Coada va incepe sa isi piarda din par si va aparea uscata. La un moment dat va cadea. Ciotul se vindeca fara probleme. Epilepsia Afecteaza in special animalele tinere intr-un procent de 25% pana la 50%. Crizele apar atunci cand animalul este inspaimantat, mangaiat sau i se schimba mediul. Atacurile poate fi usoare sau severe ins afara repercusiuni pe termen lung, care sa puna viata animalului in pericol. Spre batranete crizele se raresc progresiv. Intoarceti animalul in mediul lui cunoscut atunci cand convulsiile apare din cauza nesigurantei sau a schimbarii custii. Boala Tyzzer Este o afectiune contagioasa, des intalnita la gerbili. Cauzata de stres sau bacterii, se manifesta prin: pozitie cocosata, blana ciufulita, inapetenta, letargie, diaree si adesea moartea. Se raspandeste rapid de la un animal la altul prin conatct direct. Diareea Conditie frecvent intalnita la animalele tinere, proaspat intarcate, din cauza modificarii alimentatiei. Opriti administrarea de fructe si verdeturi si izolati animalul, boala se poate raspandi si la ceilalti gerbili din cusca. Paraziti Nici gerbilii nu sunt ocoliti de parazitii externi. Acarienii si paduchii pot sa se cuibareasca si in blana lor. Din fericire pot fi omorati cu solutii antiparazitare recomandate de medicul veterinar. Impetigo este o afectiune dermatologica produsa de o ciuperca, care se prezinta sub forma unor cerculete in blana, lipsite de par. Cresterea excesiva a dintilor Se produce atunci cand animalul nu are la dispozitie suficiente materiale de ros sau cand si-a pierdut dintii de pe o arcada iar antagonistii nu mai intampina nici un obstacol. Daca dintii sunt foarte dezvoltati atunci veterinarul ii va scurta. Oferiti jucarii de lemn, ramuri de copac, fructe inghetate pentru a stimula rosul si tocirea dintilor. Sursa foto Nicolae Hasegan ZooLand.ro